Nevoia orientării către mate­rii prime sustenabile, o tendinţă regă­sită la nivel mondial, l-a determinat pe Mădălin Gheorghe, unul dintre fonda­torii studioului de design Drag and Drop, să experimenteze noi modali­tăţi de a obţine materiale, unele având la bază reziduuri precum zaţul de ca­fea şi cojile de ouă, pe lângă cele con­ven­ţionale.

Marţi, la prânz. O zi obişnuită de lucru, în care oamenii merg, de regulă, la serviciu. Terminalul park & ride de la Străuleşti, aflat la doar doi paşi de staţia de metrou, este mai degrabă gol decât plin. Numai 180 din cele 660 de locuri – aşadar, mai puţin de o treime – sunt ocupate de maşinile celor care vin din zonele limitrofe Capitalei şi care aleg să ajungă la destinaţiile finale cu metroul. Şi oricum, e o zi bună.

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), cel mai amplu proiect de mediu implementat în România şi cel mai mare parteneriat public-privat, face paşi către dezvoltare, facilitând colectarea deşeurilor de ambalaje, însă nu toţi producătorii de băuturi se declară încântaţi de funcţionarea programului. Ministerul Mediului ia în calcul prelungirea termenului până la care toate ambalajele de pe rafturi vor avea logo SGR şi garantează că, în ciuda nemulţumirilor producătorilor, proiectul nu va fi suspendat.

Gestionarea deşeurilor şi, mai nou, a colectării ambalajelor de băuturi prin Sistemul Garanţie-Returnare, găsirea unor soluţii pentru a face faţă secetei şi deşertificării, implementarea centrelor de aport voluntar al deşeurilor, atenuarea problemelor legate de calitatea aerului sunt câteva dintre direcţiile în care se îndreaptă bugetul de 3 miliarde de lei pe care îl are Ministerul Mediului pentru 2024, sumă la care se adaugă fondurile disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

RVM Systems, una dintre compa­niile care furnizează automatele de preluare a ambalajelor din cadrul Sistemului Garanţie-Returnare, esti­mează că circa 10% din RVM-urile (reverse vending machines) funcţio­nale în acest moment sunt cele din propriul portofoliu.

Indeco, o companie din Bucureşti, a ajuns la afaceri de 11 milioane de euro, profit de 700.000 de euro şi 137 de angajaţi din activităţile pe care le derulează pentru eliminarea deşeurilor nereciclabile, precum uleiurile uzate, reziduurile de vopsea sau deşeuri din industria petrolieră.

Fondurile europene şi PNRR au devenit elemente de atracţie în ultimul an pentru companiile din domeniul construcţiilor, care au văzut în acestea surse pentru finanţarea proiectelor de eficientizare a consumului energetic.

Un hobby dezvoltat în apartament s-a transformat, în câţiva ani, într-o afa­cere în care câţiva tineri fac din com­ponentele plăcilor de bază ale gadgetu­rilor bijuterii, accesorii şi chiar obiecte de decor. Până acum, au transformat în bijuterii o gamă variată de device-uri, de la telefoane la computere.

Responsabilităţile pentru întreţinerea Dâmboviţei se împart între Apele Române şi autorităţile locale atunci când vine vorba de curăţenie. Din bugetul de peste jumătate de milion de lei, se fac doar o parte din operaţiunile necesare.

Green Pack, o companie din Bucureşti, furnizează firmelor din retail, producţie sau comerţ infrastructura de colectare a deşeurilor pe care le generează şi care pot fi reciclate.

Sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic şi 48 de tone de macroplastic, arată un studiu realizat de asociaţiile MaiMultVerde şi Global Water Partnership România.

Când vine vorba de colectarea deşeurilor, cu toţii avem impresia că am înţeles şi ştim cum se face. Cartonul şi hârtia într-un container, sticla în altul, plasticul separat şi el. Doar că fiecare din aceste segmente vine, la rândul său, cu alte subdiviziuni.