„Voi începe o renovare a casei şi încep să-mi pun problema legat de care din materialele de construcţii folosite sunt mai sustenabile.“ Este cazul concret al unui bucureştean care, în procesul de renovare, a ales să nu se gândească doar la preţ, ci şi la un criteriu diferit – impactul pe care materialele îl au asupra mediului.

Gabriel Toma şi Alex Aurică, doi antreprenori din Galaţi, au pus ba­zele unui concept prin care vor să faci­liteze trimiterea de pachete dintr-o lo­ca­li­tate în alta, limitând astfel numărul de maşini care circulă pe şosele. Pacofer, aplicaţia prin care pot fi puşi în legătură cei care vor să trimită un pachet cu cei care îl pot livra, a devenit funcţională în decembrie 2023, iar până acum a strâns câteva sute de utilizatori.

Producătorul de prefabricate ASA Cons din Turda, deţinut de grupul Consolis, a demarat un proces de eficientizare a consumurilor energetice. O primă etapă a constat în instalarea unor panouri fotovoltaice.

Capsulele de cafea, o alternativă mai practică la prepararea cafelei în modalităţile clasice – la ibric sau la espressor –, ridică o problemă nouă: deşeurile de capsule, care trebuie să-şi găsească un drum către reciclare, pentru a nu contribui la poluare

Gabriel Barta, un antreprenor cu studii în biotehnologie, a dezvoltat o reţetă prin care realizează panouri pentru termoizolarea clădirilor folo­sind zaţ de cafea şi reziduuri agricole.

Dorna EcoHouse, un busi­ness de familie din Vatra Dornei, judeţul Suceava, ţinteşte să ajungă în 2024 la 2 milioane de euro cifră de afaceri din producţia de case prefabri­cate din lemn. Afacerea are mai bine de două decenii de existenţă şi se bazează în cea mai mare parte pe comenzile primite din străi­nătate. Treptat însă, preocuparea pentru mediu şi pentru eficienţa consumu­lui de energie începe să atragă şi clienţii din România într-o măsură mai mare.

MyEcoBox, o organizaţie nonguverna­mentală care creionează campanii pentru promovarea colectării corespunzătoare şi a reciclării deşeurilor, vrea să mobilizeze cât mai multe businessuri de mari dimensiuni în demersurile pentru facilitarea reciclării, cu scopul de a evita aruncarea gunoiului la depozitele de deşeuri.

Primăria Capitalei spune că are în plan un proiect pentru amenajarea malurilor Dâmboviţei între Piaţa Unirii şi Parcul Izvor, încercând astfel să valorifice potenţialul pe care râul îl are pentru atragerea locuitorilor şi a turiştilor.

Toţi marii retaileri din România colectează ambalajele de băuturi înrolate în Sistemul Garanţie-Returnare în regim automat, şi nu manual, investi­ţiile lor pentru implementarea acestui program de mediu obligatoriu fiind de ordinul milioanelor de euro, după cum reiese din datele transmise de companii şi centralizate de Ziarul Financiar.

Infrastructura pentru colectarea plasticului are şanse să se dezvolte în următorii ani în România, pe fondul unor investiţii anunţate pentru înfiinţarea mai mult centre de colectare pentru diferite categorii de deşeuri. „România va dezvolta până în 2026 o infrastructură de insule ecologice digitale cu fonduri UE. Acestea vor fi atât îngropate, cât şi supraterane şi vor fi dotate cu sisteme anti-efracţie. Insulele vor avea containere de colectare separată a plasticului, dar vor deservi doar comunităţile de locatari arondate acestora“, explică Radu Hădăreanu, managerul proiectului Harta Reciclării, o iniţiativă a asociaţiei Viitor Plus, care şi-a propus să centralizeze

Dincolo de spaţiile verzi, de zonele pietonale, de locurile cu umbră sau cu zone de relaxare, în ecuaţia unui oraş sustenabil şi care îndeamnă la socializare un rol esenţial îl joacă mobilierul urban.