Ministerul Finanţelor se va împrumuta din nou pe pieţele externe, cel mai probabil înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, pentru a reconstitui rezerva de valută şi a scăpa de presiunea băncilor locale care au început să ceară din nou dobânzi mari la lei, consideră analiştii.
România ar putea profita de noua fereastră de oportunitate, având în vedere scăderea primei de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor, sub 300 puncte de bază.
Estimările analiştilor privind valoarea posibilă a împrumutului oscilează între 750 mil. euro şi 1 mld. euro şi iau în calcul necesarul mare de finanţare, având în vedere posibila creştere a cheltuielilor bugetare în apropierea alegerilor.
Experienţa din anii electorali nu este încurajatoare, având în vedere că politicienii au venit cu diverse proiecte de măsuri populiste care au dus la explozia cheltuielilor bugetare pe baze nesustenabile, în timp ce problema gradului redus de colectare a veniturilor a persistat. Rămâne de văzut dacă de această dată vor putea fi evitate excesele din trecut. Până la sfârşitul lunii august deficitul bugetar a fost ţinut sub control, ajungând la 1,17% din PIB. Ţinta de deficit pe întregul an este de 2,2% din PIB.
Cotaţia CDS (costul asigurării contra riscului de default) a coborât în cazul României sub 300 puncte de bază, după ce înainte de anunţarea măsurilor Băncii Centrale Europene oscila în jurul nivelului de 400 puncte de bază. Scăderea costurilor de finanţare, respectiv diminuarea cotaţiilor CDS, a venit în contextul celei de-a treia runde de "relaxare cantitativă" anunţată de Fed şi BCE. CDS-ul este un element important avut în vedere atunci când o ţară decide să lanseze obigaţiuni pe pieţele externe, alături de rata de referinţă (mid swap rate), iar scăderea acestui cost duce la împrumuturi mai ieftine pentru stat.
"Cotaţia CDS la cinci ani a scăzut semnificativ în ultima perioadă (279 puncte de bază), ceea ar putea determina MFP să apeleze la o finanţare adiţională de pe pieţele internaţionale pentru a majora buffer-ul de lichiditate, conform cerinţei FMI. Rezerva de lichiditate trebuie să acopere patru luni de plată a datoriei sau circa 1-1,4 miliarde euro pe lună. Având în vedere anul electoral, când creşterea cheltuielilor peste nivelul planificat nu mai reprezintă o surpriză, MFP ar putea accesa pieţele internaţionale cât de curând (oricum înainte de campania electorală care va începe la începutul lunii noiembrie)", susţin analiştii BCR într-un raport.
La începutul lunii septembrie Ministerul Finanţelor a împrumutat suma de 750 mil. euro la un randament de 5,1% prin euroobligaţiuni pe şase ani. Atunci, şeful Trezoreriei Enache Jiru spunea că Ministerul Finanţelor "analizează" opţiunea unei noi ieşiri pe piaţa externă până la sfârşitul anului. "Vom continua să monitorizăm piaţa şi să stăm pregătiţi pentru a profita de apariţia unor condiţii favorabile", spunea Jiru.
Finanţele au mai împrumutat în primele luni ale anului 2,25 mld. dolari din SUA.
În vară Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia Ministerului Finanţelor că rezerva de valută s-a diminuat, după ce în ultimele luni Trezoreria a împrumutat sume noi mai mici decât răscumpărările de titluri de stat în încercarea de a contracara presiunile de creştere a dobânzilor la lei determinate de instabilitatea politică.
UniCredit Bank a arătat în cel mai recent raport trimestrial că rezerva de lichidităţi a Ministerului Finanţelor a ajuns la 3,2 mld. euro după ce Finanţele au vândut obligaţiunile de 750 mil. euro. "Pentru a evita epuizarea rapidă a rezervelor sale Guvernul va trebui să-şi intensifice emisiunile. Ministerul Finanţelor ar putea accesa din nou pieţele externe pentru o emisiune de o valoare similară înainte de sfârşitul anului 2012", se arată în raportul UniCredit Bank din septembrie.
Şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, anticipa că este probabil ca până la sfârşitul anului, în funcţie de oportunităţile din piaţă, să mai fie realizată o emisiune pe pieţele externe.
Licitaţiile efectuate de trezorerie pe piaţa internă s-au situat sub nivelurile planificate, iar buffer-ul fiscal, care reprezintă un fel de "scut" de urgenţă pentru situaţii tensionate, s-a diminuat. "Buffer-ul" fiscal a fost constituit de Ministerul Finanţelor în urma înţelegerii cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru a-şi asigura finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice pentru o perioadă de patru luni, independent de conjunctura existentă pe pieţe.
În ultimii ani a crescut vizibil ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice a României. Dacă în 2008 ponderea împrumuturilor în euro era de 27,7%, în vara anului 2012 a sărit la 44%. Teoretic, la momentul scadenţei împrumutului, România ar trebui să fie în zona euro şi să plătească datoria în moneda europeană, astfel că expunerea din punctul de vedere al riscului valutar ar fi minimă.
Statistica a revizuit creşterea PIB din S2 de la 0,8%, la 0,7%
Estimarea privind creşterea economică din primul semestru a fost revizuită de la 0,8%, la 0,7% de Institutul Naţional de Statistică. Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul al doilea cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, economia a înregistrat o creştere de 0,5% comparativ cu primul trimestru din acest an, după două trimestre consecutive de scădere. Economia a revenit în recesiune tehnică în primul trimestru din acest an, când s-a înregistrat o scădere a PIB de 0,1% faţă de T4 2011, după ce şi în ultimele trei luni ale anului trecut PIB-ul a scăzut cu 0,2% faţă de T3 2011, pe date ajustate sezonier. Guvernul a stabilit iniţial pentru acest an o ţintă de creştere economică de 1,8-2,3%, estimarea fiind ajustată la 1,2%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
