Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat la sfârşitulsăptămânii trecute că "povestea" care apare în ziare şi lateleviziune despre revenirea economiei încă nu esterealitate, Europa fiind încă în criză.
În condiţiile în care vor încetini exporturile şi în absenţaunor măsuri care să antreneze o revenire a consumului, şanseleredresării economiei în 2011 se diminuează.
"Tocmai am încheiat întâlnirea cu şefii de stat şi de guvern din UE(vineri, la Bruxelles, la lucrările Consiliului European - n.red.). Ei probabil ştiu mai bine decât alţii că Europa este încă încriză. Povestea care apare în ziare şi la televiziune desprerevenirea economiei încă nu este realitate", a spus Băsescu laînceputul unei întâlnirii cu FMI, menţionând că riscul caeconomiile să reintre în criză este încă "aproape de noi toţi",potrivit Mediafax.
Majoritatea economiilor europene, principalii partenericomerciali ai României, au ieşit din recesiune. Însăperspectivele nu sunt foarte optimiste având în vederepresiunea ajustării cheltuielilor publice pentru reducereadeficitelor bugetare. Stimulate de cererea externă,exporturile au crescut, fără a antrena revenirea economiei,care continuă să se zbată în recesiune.
Iar potenţialul exporturilor de a ajuta economia este limitat,având în vedere perspectiva încetinirii relansării principaliilorparteneri comerciali ai României, precum şi ponderea redusă aexporturilor în PIB, de circa 30%.
Industria, exporturile nu au suficientă forţă pentru a trageeconomia din recesiune, în timp ce consumul intern rămâne foarteslab.
În 2009, în timp ce criza răvăşea mediul de afaceri cu mii deinsolvenţe şi zeci de mii de angajaţi concediaţi, toţi oamenii deafaceri îşi puneau speranţele în 2010, aşteptându-se la un an maibun. Acum speranţele s-au mutat spre 2011.
Dar în 2011 ar urma să continue procesul de consolidare fiscală,Guvernul trebuind să reducă deficitului bugetar de la 6,8% din PIBîn acest an la 4,4% din PIB%. Şi se aşteaptă să continue şiconcedierile în sectorul public.
În ceea ce priveşte salariile bugetarilor persistă îngrijorarea căGuvernul ar putea să fie nevoit de la 1 ianuarie să le readucă lanivelul anterior diminuării cu 25%. Reducerea salariilorbugetarilor cu 25% este o măsură temporară, valabilă până lasfârşitul acestui an, astfel că Guvernul trebuie să găseascăsoluţiile juridice pentru a nu fi obligat de Curtea Constituţionalăsă readucă de la 1 ianuarie toate veniturile la nivelul anteriorscăderii.
Relansarea economică rămâne fragilă din cauza diminuării fluxurilorde capital, a ajustărilor fiscale şi a creşterii şomajului.
Previziunile unor analişti pentru anul viitor au devenit pesimiste,ei anticipând o posibilă revenire pe creştere economică de-abia în2012. Totuşi, FMI şi guvernul sunt încrezători şi estimeazărevenirea economiei pe creştere în 2011, prognozând un avans al PIBde 1,5%. Întrebat dacă România va avea creştere economică anulviitor, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a replicat:"Credem că da, creşterea va fi pozitivă anul viitor".
Şi BERD, cel mai mare investitor instituţional din România, şi-aîmbunătăţit estimările privind evoluţia PIB anul viitor, de la ocreştere zero prognozată în iulie la 0,9%. Chiar şi aşa, prognozaeste de departe cea mai pesimistă dintre toate ţările dinregiune.
Şeful statului şi membrii delegaţiei FMI, CE şi BM au mai discutatsâmbătă, la Cotroceni, şi despre perspectivele unei eventuale noicolaborări astfel încât, prin accentul pus pe privatizare şireforme, să se atingă obiectivul unei creşteri economicesustenabile
A şasea derogare pentru arierate?
Acumularea de arierate este unul dintre factorii care împiedicărevenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidităţiale firmelor.
Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principalasolicitare a FMI astfel încât statul să nu mai acţioneze ca unfactor de blocaj financiar în economie. Deşi Guvernul s-a angajatîn faţa Fondului să reducă arieratele către sectorul privat, lafiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereuşind săse încadreze în valorile trimestriale asumate. Iar FMI a fostîngăduitor, acordând de fiecare dată derogările solicitate.
Din 2011, Executivul vrea să oblige autorităţile locale să includăplăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi să nu maiangajeze noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de a rambursavechile datorii, după ce FMI a sesizat noi acumulări dearierate.
"Cuiul" arieratelor
n Ţintele trimestriale privind arieratele, criterii cantitativede performanţă în acordul cu FMI, nu au fost respectate niciodată.Deşi Guvernul s-a angajat în faţa Fondului să reducă arieratelecătre sectorul privat, la fiecare evaluare a acordului a cerut onouă derogare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestrialeasumate. Iar FMI a fost îngăduitor, acordând derogărilesolicitate.
n Legislaţia privind salarizarea unitară, unul dintre criteriilestructurale de referinţă în cadrul acordului cu FMI, a beneficiatde clemenţă din partea Fondului. După o serie de amânări, laînceputul acestui an a intrat în vigoare legea salarizării. Însăaplicarea a fost un eşec, accentuat şi de discrepanţele salarialecreate de acordarea stimulentelor. La sfârşitul lunii octombrie aexpirat noul termen, prelungit cu o lună, pentru finalizarealegislaţiei de aplicare. În 2011, se va aplica o altă lege asalarizării, complet diferită de cea existentă.
n Legea pensiilor, un alt criteriu structural, a fost deasemenea întârziată. Ultimul termen pentru aprobarea legiipensiilor a fost 30 septembrie. La începutul lunii octombrie legeasistemului unitar de pensii publice a fost declaratăconstituţională. Partea din reforma pensiilor referitoare lareducerea pensiilor speciale a fost deja implementată. Noileprevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare în 2012,după ce încetează îngheţarea pensiilor din 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
