BNR nu relaxează politica monetară, deşi inflaţia este în scădere. Îi e teamă de tensiunile externe. Economia are nevoie de dobânzi mai mici

30 sep 2011 Autor: Claudia Medrega

Relaxarea politicii monetare se lasă aşteptată, cu toate că inflaţia a scăzut abrupt, din cauza incertitudinilor legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale preţurilor administrate şi volatile.

BNR a decis ieri să menţină neschimbate atât dobânda-cheie, care este setată la 6,25% de 16 luni, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, preferând să nu dea semnale pentru relansarea creditării şi susţinerea creşterii economice fragile.

Analiştii au anticipat că banca centrală va rămâne în expectativă până se mai calmează situaţia externă, însă oamenii de afaceri chestionaţi de ZF au cerut BNR să reducă dobânda-cheie pentru a da un semnal de încurajare a economiei prin stimularea creditului în lei.

"Decizia Băncii Naţionale de a menţine neschimbată atât rata-cheie, cât şi nivelul RMO înseamnă de fapt o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care inflaţia a scăzut abrupt în ultima perioadă şi excedentul de lichiditate din piaţă s-a diminuat considerabil, aspect relevat şi de creşterea dobânzilor interbancare în ultimele luni şi de restrângerea ofertei de finanţare pentru trezoreria statului", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Economia are nevoie stringentă de diminuarea costurilor de finanţare pentru a-şi păstra competitivitatea pe pieţele externe, în condiţiile în care economiile mature oferă dobânzi extrem de scăzute, tocmai pentru a stimula creditarea economiei reale şi, implicit, creşterea economică.

"Scăderea ratei de politică monetară ar avea efecte benefice şi asupra datoriei publice externe şi a deficitului bugetar, deoarece ar diminua dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor", a mai spus Hăncilă.

BNR remacă faptul că reluarea creşterii economice a continuat "într-un pas încetinit", pe fondul înrăutăţirii apetitului global faţă de risc şi al perspectivelor creşterii economice la nivel mondial, şi recunoaşte că "revigorarea creditului acordat sectorului privat, în special a împrumuturilor în monedă naţională, rămâne modestă". Însă, banca centrală se aşteaptă ca "tendinţa de încetinire a redresării economiei româneşti să fie temporar contracarată în a doua parte a anului curent de performanţele agriculturii".

Perspectivele pentru anul viitor sunt totuşi îngrijorătoare. Antreprenorii s-au aşteptat ca de această dată BNR va da un semnal încurajator, având în vedere că speranţele de relansare a economiei anul viitor au pălit brusc din cauza înrăutăţirii situaţiei din zona euro.

Deşi perspectivele arată consolidarea procesului de dezinflaţie, BNR consideră că se menţin incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preţurilor administrate, precum şi ale unor preţuri volatile.

"În consecinţă, banca centrală va ajusta gradual conduita politicii monetare ţinând cont de aceste evoluţii şi în contextul aplicării angajamentelor asumate de autorităţile din România în cadrul acordurilor de finanţare convenite cu instituţiile internaţionale", potrivit comunicatului detaliat transmis după şedinţa de politică monetară.

Florentina Cozmâncă, economist la RBS Bank, aminteşte că presiunile asupra cursului de schimb au continuat să fie ridicate , cu impact nefavorabil asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare, ceea ce justifică menţinerea atitudinii prudente a BNR. Teoretic, o reducere a dobânzii-cheie ar avea un impact negativ asupra cursului de schimb.

Oficialii BNR şi-au justificat de mai multe ori reticenţa faţă de reducerea dobânzii-cheie prin riscul încurajării unor speculaţii de curs împotriva leului, susţinând că măsura nu ar avea efecte semnificative asupra dobânzilor la credite.

Banca centrală consideră că prin asigurarea stabilităţii preţurilor concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare se creează condiţiile reducerii durabile a costului creditului în lei, proces pe care BNR îl "încurajează".

"Reluarea durabilă a creşterii economice trebuie să aibă în vedere şi stimularea economisirii în lei, de natură să asigure sustenabilitatea deficitului extern şi să reducă treptat dependenţa de finanţările externe", se mai arată în comunicatul BNR.

Hăncilă speră ca BNR să relaxeze politica monetară la ultima şedinţă a acestui an, însă chiar dacă se va materializa, se aşteaptă la o scădere simbolică a ratei-cheie, care ar avea rolul să ancoreze în scădere dobânzile pe piaţa interbancară şi la creditele în lei şi ar da un semnal că BNR este încrezătoare în consolidarea trendului dezinflaţionist. "Este necesară reducerea treptată a dobânzii-cheie, precum şi a nivelului RMO pentru a preveni eventuale şocuri de natura ofertei care vor induce presiuni inflaţioniste pe termen mediu şi lung, precum şi pentru stimularea creşterii economice", a afirmat economistul-şef al Volksbank.

Cum îşi justifică BNR decizia de a menţine dobânda-cheie la 6,25% şi RMO

Perspectivele arată consolidarea procesului de dezinflaţie, dar şi menţinerea incertitudinilor legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preţurilor administrate, precum şi ale unor preţuri volatile;
Reluarea creşterii economice a continuat, dar într-un pas încetinit, pe fondul înrăutăţirii apetitului global faţă de risc. Este însă de aşteptat ca tendinţa de încetinire a redresării economiei româneşti să fie temporar contracarată în a doua parte a anului curent de performanţele agriculturii;
Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici indică accentuarea procesului de dezinflaţie, în linie cu aşteptările băncii centrale. Procesul de dezinflaţie va continua în perioada imediat următoare astfel încât rata anuală a inflaţiei se va apropia de ţinta stabilită;
Accelerarea dezinflaţiei în condiţiile menţinerii ratei dobânzii de politică monetară şi a unei volatilităţi moderate a cursului de schimb al leului se traduce într-o întărire a condiţiilor monetare reale în sens larg, de natură să sprijine convergenţa inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu;
BNR va ajusta gradual conduita politicii monetare ţinând cont de aceste evoluţii şi în contextul aplicării angajamentelor asumate de autorităţile din România în cadrul acordurilor de finanţare convenite cu instituţiile internaţionale.