Raed Arafat a fost repus în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, dar dialogul iniţiat ieri de premierul Emil Boc nu a fost un demers spectaculos având în vedere că sindicatele şi o parte a patronatelor au respins motivat oferta de dialog în cadrul Consiliului Naţional Tripartit. Ieri după-amiază cu mult înainte de lăsarea întunericului în Piaţa Universităţii din Bucureşti se strânseseră deja în jur de 100 de oameni, în cea de-a cincea zi a protestelor. Dar continuarea confruntărilor şi logica lui "care pe care" nu foloseşte nimănui şi nu aduce bunăstarea pretinsă într-un an atât de dificil cum este 2012 arată economiştii şi oamenii de afaceri, adică cei implicaţi direct în mecanismul economiei.
Premierul a lăsat uşa deschisă dialogului susţinând că speră ca sindicatele să fie prezente la următoarele reuniuni. Încă trebuie definit mai clar ce doresc sindicatele, dacă ele sunt interlocutorul-ţintă şi ce poate oferi Guvernul pentru dezamorsarea tensiunilor sociale la capătul a câtorva zile de proteste însemnate.
Premierul a părut ieri că ştie limitele în care este obligat să se mişte, dincolo de comentariile care au susţinut că repunerea lui Arafat în funcţie a însemnat o cedare: nu poate, a spus el, promite creşteri salariale, ci doar stabilitate economică. În schimb a promis o serie de măsuri de sprijinire a mediului economic: "Astăzi (ieri - n. n.) vom discuta cu patronatele cum poate statul sprijini, în 2012, crearea de locuri de muncă. Sindicatele nu vin astăzi, poate vor veni la următoarea întâlnire."
"Nu vin aici să anunţ măriri de salarii şi pensii, pentru că economia nu permite acest lucru. Avem o stabilitate economică câştigată cu greu. Ştiu ce înseamnă tăierile de salarii, ce înseamnă să-ţi pierzi locul de muncă. Aceste decizii le-am luat obligaţi de viaţă", a mai adăugat premierul.
La rându-le, sindicatele au creionat, chiar dacă nu foarte precis, o serie de revendicări care ar putea ajunge pe masa negocierilor: legea pensiilor, noul Cod al muncii, salariul minim. Sunt proiecte dificile, pe unele Guvernul le-a adoptat prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului tocmai pentru că nu întruneau o majoritate. Încă nu este limpede dacă toate acestea vor fi repuse în discuţie, foarte probabil că vor fi, dacă într-un final se va închega un dialog. Dar comunicarea nu mai poate fi amânată, aşa cum arată Titov Buzescu, vicepreşedinte retail din cadrul grupului Rompetrol: "S-a ajuns aici pentru că a lipsit comunicarea transparentă şi implicarea tuturor părţilor. Acesta a fost lucrul care a generat ceea ce se întâmplă acum."
Cu câteva ore înainte de reuniunea Consiliului Naţional Tripartit (Guvern, sindicate şi patronate şi BNR) sindicatele şi o parte a patronatelor au anunţat că refuză discuţiile până nu va exista o ordine de zi a lor.
Iarăşi, rămâne de văzut ce va conţine acea ordine de zi, dacă va exista. În orice caz, este greu de crezut că PDL, principalul partid de guvernământ, va merge în continuare cu observaţii de tipul celei făcute luni de ministrul de externe Teodor Baconschi care a vorbit despre "mahalaua violentă şi ineptă încolonată" cu referire la cei care ar promova violenţa în faţa dialogului.
De altminteri, chiar în partidul de guvernământ există voci care au cerut un dialog lipsit de parti-pris-uri.
Europarlamentarul PDL Cristian Preda a susţinut necesitatea intervenţiei Guvernului în dialogul social, avertizând: "La limită, paralizia executivă poate lăsa impresia că regimul e alcătuit doar din jandarmi cu muşchi, nu şi din miniştri cu creier." El a mai adăugat că, pentru a porni dialogul, Guvernul ar trebui să fie gata să declare străzii: "V-am auzit!" şi să anunţe imediat un calendar al consultărilor pe care şi le propune.
Conducerea Parlamentului ar urma să se reunească astăzi pentru a examina ipoteza unei sesiuni parlamentare extraordinare care să analizeze situaţia, având în vedere că membrii Legislativului sunt în vacanţă.
Marţi 17 ianuarie, după prânz. Emil Boc anunţă repunerea lui Raed Arafat în funcţie şi debutul discuţiilor cu partenerii sociali
Dar opoziţia nu vede în acţiunile Executivului decât o manevră de a înăbuşi lucrurile, iar PNL a cerut Primăriei Bucureştiului autorizaţie pentru organizarea unui miting în Capitală pentru mâine. Aseară preşedintele PSD Victor Ponta era aşteptat să-şi dea acordul pentru organizarea în comun cu liberalii a protestului.
Luni, 13.000 de oameni au ieşit în stradă - 1.600 la Bucureşti- în 52 de localităţi din 34 de judeţe, potrivit cifrelor oficiale ale Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română.
150 de persoane au fost reţinute de jandarmi în toată ţara, dar nu s-au mai înregistrat violenţe de tipul celor de duminică seară din Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
