Comisia Europeană (CE) a diminuat la 1,6% prognoza privind creşterea economică a României în acest an, cu jumătate de punct procentual sub estimarea din toamnă, ca urmare a efectelor negative generate de criza din zona euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare.
Guvernul Ungureanu nu a venit până acum cu măsuri concrete de susţinere a economiei, pentru contracararea riscurilor ca România să alunece iar în recesiune, după semnalele negative din ultimele luni.
Consumul privat şi investiţiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. În schimb, exporturile vor fi afectate de declinul şi scăderea cererii din zona euro, principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti, urmând să susţină mai puţin creşterea PIB, se arată într-un raport al Comisiei Europene.
La deteriorarea perspectivelor de creştere economică în zona euro şi încetinirea activităţii de creditare se adaugă şi efectul negativ mai mare din partea agriculturii - ca urmare a comparaţiei cu producţia agricolă de excepţie din 2011.
Comisia Europeană indică o serie de riscuri care ar trage în jos creşterea economică, precum incertitudinile persistente de pe pieţele financiare şi eventuale incidente privind datoriile de stat de la periferia zonei euro sau situaţia financiară a populaţiei, corelată cu standardele mai dure de creditare, care ar putea rezulta într-un consum sub aşteptări în sectorul privat.
Bugetul României este construit pe o creştere economică de 1,8-2,3%, iar până acum Comisia Naţională de Prognoză nu a publicat noile estimări oficiale, diminuate. Orice ajustare consistentă a prognozelor dă peste cap bugetul şi veniturile, o creştere economică mai mică urmând să fie însoţită de o scădere a încasărilor bugetare.
Nu ar fi prima dată când autorităţile se bazează pe ipoteze nefundamentate, infirmate de realitate. Şi instituţiile financiare internaţionale şi-au ajustat în ultimii ani din mers estimările privind creşterea economică, estimări care au fost uneori departe de realitate.
Să sperăm că nu va fi nevoie, ca în anii trecuţi, de măsuri brutale precum majorarea TVA şi tăierea salariilor pentru atingerea deficitului bugetar agreat cu FMI, de 1,9% din PIB (cash).
Cine a mai redus prognoza
Ajustarea prognozei Comisiei se înscrie în tendinţa conturată de la începutul acestui an de reducere a estimărilor privind creşterea economică având în vedere contextul internaţional şi încetinirea comerţului extern.
FMI rămâne cu cea mai optimistă viziune după ce a modificat prognoza de PIB la 1,5-2%, de la 1,8-2,3% (cu 2,1% punct central al intervalului), plusul economiei fiind condiţionat de îmbunătăţirea cererii pe plan intern şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Banca Mondială şi BERD au ajustat deja prognozele privind creşterea economică în anul 2012 la 1,5% şi, respectiv, 0,8%. Mai pesimişti, unii analişti de la băncile comerciale au diminuat prognozele PIB spre 0,5%.
Comisia Europeană consideră că principalul motor de creştere economică al României va fi în acest an cererea internă, deşi populaţia va continua să treacă printr-o perioadă de ajustare financiară în prima jumătate a anului. Scăderea şomajului şi inflaţia mai redusă ar trebui să sprijine consumul din sectorul privat.
La nivelul consumului au apărut unele semnale încurajatoare la sfârşitul anului trecut, însă nimic nu garantează menţinerea cererii interne în teritoriul pozitiv. Cât despre absorbţia fondurilor europene şi cât de mult ajută economia României, veştile nu sunt foarte bune.
În viziunea Comisiei Europene, consumul din sectorul public nu va avea o contribuţie notabilă la creşterea economică din acest an având în vedere procesul de consolidare fiscală.
În schimb, investiţiile publice vor juca un rol cheie în acest an în România, sprijinite de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene.
Ce s-a întâmplat în 2011 cu economia
Economia a reuşit anul trecut să înregistreze o creştere de 2,5%, după doi ani de prăbuşire, însă contracţia PIB din T4 2011, mai devreme decât anticipau analiştii, este îngrijorătoare, anunţând revenirea recesiunii, în condiţiile în care şi pentru T1 2012 este aşteptată scăderea PIB. PIB-ul a înregistrat în T4 2011 un declin de 0,2% faţă de T3 din 2011, pe serie ajustată sezonier, conform primelor date de la Statistică. Media europeană a fost de - 0,3%. Teoretic, o economie intră în recesiune dacă înregistrează două scăderi consecutive trimestru la trimestrul precedent.
România a experimentat mai bine de doi ani de recesiune. Primele două scăderi consecutive ale PIB-ului trimestrial faţă de trimestrul anterior, din 2000 încoace, au avut loc în T3 din 2008 faţă de T2 2008 şi în T4 2008, comparativ cu T3 2008. În 2009 şi 2010, economia s-a prăbuşit cu 7,1% şi, respectiv, 1,3%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
