„TTIP este un parteneriat de care pot beneficia atât IMM-urile, cât şi companiile mari. Încheierea acestui acord ar aduce o creştere economică de 1,6% pe an pentru 27 din cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, Malta fiind excepţia“, explică Susan Danger, managing director al AmCham EU, organizaţia care reprezintă interesele companiilor americane în statele din Uniunea Europeană.
Cercetarea realizată de World Trade Institute arată că, în termeni macroeconomici, TTIP ar conduce la creşterea PIB-ului în toate statele UE (fără Malta, care ar avea o scădere economică de 0,3 % în cazul în care acest parteneriat s-ar încheia), la o creştere a exporturilor şi a salariilor, precum şi la o scădere a preţurilor de consum în majoritatea statelor. În plus, TTIP ar avea un impact pozitiv pentru dezvoltarea IMM-urilor dacă în varianta finală a parteneriatului acesta ar rezolva barierele pe care le întâmpină în practică firmele mici şi mijlocii care vor să exporte pe piaţa americană.
Săptămâna trecută au avut loc la Bruxelles o serie de întâlniri între negociatorii americani şi cei europeni ai parteneriatului, iar oficialii speră ca acestea să fie finalizate până la sfârşitul anului, având în vedere că în ianuarie 2017 se încheie mandatul preşedintelui american Barack Obama în timpul căruia s-au început negocierile (din 2013). În caz contrar, spune partea americană, schimbările de leadership din administraţie ar conduce la o tărăgănare a adoptării proiectului pentru o perioadă care poate ajunge chiar la câţiva ani.
La rândul lor, negociatorii europeni spun că este posibilă încheierea parteneriatului până la sfârşitul anului, însă niciuna dintre părţi nu doreşte ca această grabă să se finalizeze cu un acord „subţire“ în conţinut. „Suntem pregătiţi să încheiem negocierile pentru TTIP în 2016 dacă vom avea un acord de substanţă“, a spus Ignacio Garcia Bercero, negociatorul-şef din partea Uniunii Europene al acordului TTIP. Discuţiile privind stadiul TTIP au avut loc în cadrul celei de-a 12-a runde de negocieri şi s-au prelungit şi în această săptămână.
„Ne dorim un parteneriat bun care să ne permită accesul pe o nouă piaţă. Nu ştiu dacă 2016 este un scenariu realist pentru finalizarea negocierilor. Nu ştiu de asemenea ce se va întâmpla în cazul în care acordul nu se încheie până la finalul anului şi dacă negocierile vor continua în mandatul succesorului preşedintelui Obama, având în vedere că Donald Trump, de exemplu, a spus foarte clar că nu este un „prieten“ al TTIP. În iulie decidem dacă acest acord va fi finalizat sau nu până la sfârşitul anului“, spune europarlamentarul german Bernd Lange (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor).
TTIP a stârnit o serie de con-troverse, mai ales în legătură cu mecanismul de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat, criticii proiectului susţinând că aceste norme ar oferi prea multă putere companiilor private străine, care ar putea să dea în judecată guvernele şi ar putea primi despăgubiri în cazul în care guvernele nu respectă toate clauzele din contract. Alte probleme sunt legate de accesul pe care îl oferă acest parteneriat investitorilor în domenii precum educaţie şi sănătate, unde interesul companiilor private ar fi mai ales pentru obţinerea de profit şi nu ar acţiona în interesul cetăţenilor, spun reprezentanţii organizaţiilor care reprezintă interesele celor care activează în aceste sectoare.
„Dacă vom permite accesul finanţărilor private în sistemul medical, populaţia nu îşi va mai permite să acceseze aceste servicii, iar interesul pentru profit al companiilor va determina ca aceste servicii să piardă din calitate. Trebuie să protejăm interesul cetăţeanului de a avea acces la servicii medicale de calitate“, susţine Jean-Pierre Descan, reprezenantul Collège Intermutualiste National din Belgia, o asociaţie de asigurări care funcţionează în interesul populaţiei belgiene din sistemul de asigurări sociale.
La rândul său, Sarada Das, reprezentanta Standing Committee of European Doctors (CPME), o organizaţie care apără interesele medicilor din Europa, este de părere că „sectorul medical ar trebui exclus din acest acord, pentru că interesele nu sunt aceleaşi“.
Pe de altă parte, Hosuk Lee-Makiama, director în cadrul European Center for International Political Economy, spune că privatizarea sectorului medical public este unul dintre miturile care s-au perpetuat despre TTIP.
„Nu există niciun acord de comerţ care să includă privatizarea sectorului public de sănătate. Acest acord nu va împiedica un guvern să deţină un spital dacă îşi doreşte acest lucru. (...) Economia europeană nu a crescut pentru că europenii au devenit deodată mai deştepţi, ci pentru că am intrat pe noi pieţe. Creşterea economică este mai importatntă pentru Europa decât pentru oricine altcineva. Puterea economică a Europei va scădea puternic în următorii 10- 15 ani dacă nu se întâmplă ceva cu comerţul“, a explicat Hosuk Lee- Makiama.
În ceea ce priveşte serviciile educaţionale, o parte dintre cei care ar putea fi afectaţi de încheierea TTIP susţin că nu ar trebui să se permită accesul investitorilor privaţi în ciclul primar şi secundar, întrucât şcolile europene nu au prezenţă de natură comercială în străinătate şi nu avem parteneriate transnaţionale pentru furnizarea de servicii care să influenţeze piaţa serviciilor educaţionale americană.
Alte aspecte care trebuie clarificate în cadrul TTIP sunt legate de diferenţele de standarde folosite în SUA şi în UE, astfel încât în cazul industriei automotive, de exemplu, să nu existe probleme la comerţul internaţional în cazul în care cele două părţi folosesc metode diferite de verificare a calităţii în cazul centurilor de siguranţă, de exemplu.
