Premierul Victor Ponta a pornit ieri la atac împotriva celebrului de acum „MTO“ (medium term objectives) şi a celui care a semnat în numele României pentru el – Traian Băsescu – susţinând că gestul preşedintelui şi calendarul strâns stabilit pentru îndeplinirea ţintelor – 2015 - a fost o crimă la adresa României.
MTO sunt practic o sumă de reguli de prudenţialitate pe care statele trebuie să le respecte pentru a evita capcanele neprevăzute. Ele privesc deficitul şi datoria, dar în condiţiile în care acestea trebuie reduse, pentru o economie care nu are creşteri economice solide acest lucru înseamnă bani mai puţini pentru investiţii de exemplu, situaţie care loveşte chiar în creşterea economică.
MTO a fost asumat prin Tratatul de Guvernanţă Fiscală sau compactul fiscal, aprobat de guvern în februarie 2012 şi semnat de preşedinte în martie acelaşi an. Compactul fiscal a fost semnat de 26 de ţări din UE, cu excepţia Cehiei şi a Marii Britanii.
Compactul fiscal impune regula deficitului bugetar de sub 3% din PIB, a datoriei publice de 60% din PIB, a deficitului structural de 0,5% din PIB pentru ţările cu datorii mai mari de 60% din PIB şi de 1% din PIB pentru ţările cu datorii mai mici decât 60% din PIB (cazul României). Aceste ţinte sunt fixate într-un medium term objectives (obiective pe termen mediu) – MTO – calendar pe care fiecare ţară şi l-a stabilit singură.
Pentru România, îndeplinirea ţintei de deficit structural este un obiectiv mai greu, pentru că la stabilirea deficitului structural nu sunt luate în calcul veniturile conjuncturale cum ar fi un an agricol bun. În rest România se încadrează în MTO.
În 2012 USL, aflat atunci în opoziţie, nu s-a opus semnării de către preşedinte a compactului fiscal, doar Ion Iliescu având obiecţii şi fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu. România s-a obligat în 2015 să îndeplinească obiectivul de deficit structural de 1% din PIB. Anul viitor, deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus la 1,4% din PIB (cu 1% din PIB deficit structural), de la 2,2% din PIB în acest an, potrivit Programului de convergenţă transmis de România la Bruxelles.
Reducerea deficitului structural la 1% din PIB în 2015 de la 1,6% din PIB în 2013 înseamnă un efort bugetar de 5-6 miliarde de lei, a spus luni preşedintele în timpul întâlnirii cu premierul pe marginea reducerii CAS. Întrebarea preşedintelui despre sursa acestor bani a provocat mirarea premierului. Subiectul MTO a fost readus ieri în discuţie de premier în timpul şedinţei de guvern, care l-a criticat pe preşedinte pentru momentul 2012.
„Ministrul Voinea mă întreba dacă preşedintele ştie că acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a învăţat toată lumea aşa deodată, este trecut şi în Legea bugetului de stat, şi în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu ştiu este că e o decizie criminală, antiromânească, a preşedintelui Băsescu - Polonia şi Ungaria ajung la aceleaşi ţinte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franţa, Italia, Portugalia, toţi ceilalţi, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul», a spus Ponta, citat de Mediafax. În hora MTO a intrat fostul premier Emil Boc, în mandatul căruia s-au discutat obiectivele pe termen mediu. „Este inadmisibil ca la nivel de premier şi ministru de finanţe să nu ai o expertiză de specialitate când e vorba de discutarea unor măsuri cu impact bugetar concret. Trebuie ca ţara să se ferească de măsuri populiste sau măsuri care nu au acoperire reală în economie, pentru că am avut aceste excese în 2007 – 2008, după care a trebuit ca toţi românii să plătească costurile unei asemenea politici. Sunt acum constrângeri care ţin de colaborarea cu CE, pentru că acel MTO este cu CE, unde România are stabilită o ţintă de deficit bugetar şi una de deficit structural. Cel mai complicat lucru este de a respecta deficitul structural, de 1%“.
