Al nouălea acord pe care România se pregăteşte să-l semneze lunaviitoare cu FMI începe cu o agendă destul de vagă, mai puţinambiţioasă decât precedentele scrisori de intenţie care, ce-idrept, au şi rămas de fiecare dată cu obiective îndeplinite.
Potrivit scrisorii de intenţie obţinute de Mediafax, problemaarieratelor acumulate de marile companii de stat - cea mai marerestanţă a acordului de doi ani care se apropie de final - estetratată într-un paragraf în care Guvernul anunţă mutareacontrolului financiar al acestora de la ministerele de linie laMinisterul Finanţelor. De asemenea, regiile şi companiilesubordonate autorităţilor locale vor raporta trimestrialindicatorii financiari tot la Finanţe, fără a fi indicate însămecanisme de penalizare în cazul continuării derapajelor.
Mult mai ambiţioase se arată planurile anunţate zilele trecutede Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, care vorbeadespre evaluarea şi stabilirea de strategii pentru o listă de 150de companii de stat. Prevederile din scrisoarea de intenţiepublicată de Mediafax nu cuprind nicio referire la această listă.Mai mult, Franks spunea că Guvernul are la dispoziţie şase lunipentru îndeplinirea acestei sarcini, astfel urmând să fie stabiliteşi companiile care ar trebui închise din cauză că nu ar fi viabileeconomic.
Totoficialul FMI vorbea despre includerea pe lista companiilor de statmonitorizate a altor societăţi cu capital de stat careînregistrează pierderi, precum Tarom, Poşta Română, Oltchim,Societatea Naţională a Lignitului sau Electrica Transilvania Nord,ajungându-se la un total de 20 de societăţi monitorizate.
O chestiune crucială despre care nu se face vorbire înscrisoarea de intenţie este adoptarea de către MinisterulFinanţelor a standardului european ESA 95 pentru calcululdeficitului bugetar. Care este diferenţa fundamentală pe care oimplică acest standard: ESA 95 ia în calcul şi arieratelecompaniilor de stat, care au ajuns după estimările FMI la nivelulînfricoşător de 5% din PIB. Un asemenea pas ar arunca în aerdeficitul bugetar oficial al României, însă autorităţile nu îşiexprimă nici măcar intenţia de a se apropia de standardul UE.Bucureştiul a fost tratat cu toleranţă sub acest aspect de cătreBruxelles, deficitul de 6,5% din PIB anunţat pentru 2010 bazându-sepe o raportare cash, care nu reflectă arieratele menţionate.
Franks a afirmat însă răspicat că indicatorii CompanieiNaţionale a Huilei, cel mai mare datornic la bugetul de stat, vorfi incluşi în bugetul general consolidat. Prevederile dindocumentul obţinut de Mediafax se limitează la menţiunea că ANAF vacontinua să execute societatea pentru datorii, ajungându-se "înfinal" la vânzarea activelor viabile şi lichidarea bunurilorrămase. Nu se defineşte în niciun fel ce înseamnă "în final" caorizont de timp şi nici cum vor fi stabilite activele viabile.
De altfel, la capitolul energie documentul spune în termeni vagi că Guvernul "va căuta" o nouă strategie în domeniul energetic,care va include privatizarea participaţiilor majoritare deţinute la"unele companii", dacă cei doi giganţi Electra şi Hidroenergeticanu vor putea fi înfiinţaţi până la sfârşitul lui 2011. Nu se ştiece se va întâmpla dacă Guvernul nu va şi găsi o nouă strategie.Planul constituirii celor două mari companii energetice, pe modelulexistent în alte state europene, datează din 2009.
În privinţa politicii fiscale, autorităţile promit din nou înscrisoarea către FMI că modificările în sistemul de impozitareneanunţate din timp vor fi limitate "strict". Hârtia suportă însăorice, iar Guvernul are un palmares impresionant de decizii fiscaleluate peste noapte.
Atât oficialii români, cât şi Jeffrey Franks s-au jucat înultima vreme la nivelul discursurilor publice cu perspectivareducerii contribuţiilor sociale în a doua jumătate a acestui an,dar lista de "dacă" este atât de mare în jurul acestei ipoteze,începând cu "dacă economia va începe să crească", încât esteimposibil de luat în calcul într-un plan de afaceri.
Cât priveşte marele proiect al impozitării averilor marinedeclarate la Fisc, Guvernul promite că până la sfârşitul luniimartie va asigura necesarul de personal pentru noul departament deanaliză, iar până în august 2011 va fi gata şi o strategie. Încăsunt aşteptate normele de aplicare a prevederilor din Ordonanţa dela sfârşitul lui 2010.
Ţinte neobişnuit de precise sunt asumate în cazul reduceriinumărului depaturi din spitale, cu 5.700 în 2011, aceasta apărânddrept marea soluţie de reducere a cheltuielilor publice astfelîncât să fie atinsă ambiţioasa ţintă de deficit bugetar de 4% dinPIB. În acelaşi scop se pune problema închiderii a 30% din reţeauade cale ferată sau a cel puţin 1.000 de kilometri, Româniaabandonând această alternativă de transport.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
