Lipsa unei baze de date clare a pus Executivul, zilele trecute,într-o postură neplăcută. Guvernul a modificat legislaţia privindacordarea îndemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, dar nu aarătat până în ultima clipă, cu claritate, că ar şti câte familiivor fi afectate, care este preţul pe care ar urma să-l plătească şinici ce ar urma să primească în schimb pentru preţul plătit.
Doar că, cu mult înainte, Finanţele operaseră aceste tăieri decosturi cu indemnizaţiile în proiectul legii bugetului: sunt 500mil. lei pe care Guvernul spera să-i economisească prin micşorareaperioadei de acordare a îndemnizaţiilor pentru creşterea copiilor.De unde îi va acoperi acum de vreme ce, în 2011, nu va mai fi nicioeconomie în urma acestor tăieri?
În această lumină, intransigenţa ministrului muncii, Ioan Botiş,faţă de subalternul său îşi pierde din greutate.
"Eu sunt extrem de exigent, cer informaţii foarte corecte şi,mai ales, la timp (...). Aşa s-a întâmplat şi astăzi, i-am cerutpreşedintelui să îmi trimită nişte date interne, pentru a face oanaliză legată de nişte decizii pe care trebuia să le iau", ajustificat Botiş demiterea lui Alexandru.
Ce îi cerea Botiş lui Alexandru? O situaţie cu beneficiariibugetari care primesc indemnizaţie pentru creşterea copilului. Dece nu i-a pus-o Alexandru la dispoziţie imediat? Pentru că nu oavea. De ce nu o avea? Pentru că datele nu erau consolidate lanivelul ministerului, iar când "comanda" a venit, telefoanele auînceput să zbârnâie prin judeţe pentru a culege aceste date.
În general, Guvernul nu are date - se vede din acţiunile sale -iar multe greşeli au ca bază de plecare neştiinţa. Este pesteputinţă să alcătuieşti o bază de date care să-ţi spună în fiecaresecundă cum stai?
"Uşor nu este. Pe de altă parte, nu cred că la guvern nu existăresurse pentru a face o astfel de aplicaţie. Problema este cumcolectezi datele din teritoriu. Nu ştiu ce sistem au cei de laFinanţe, cum consolidează aceste date. Dar ştiu că, la nivel deadministraţie, au cheltuit mulţi bani cu informatizarea şi până laurmă cu ce s-au ales? Mi s-a întâmplat să văd cum date ale mele,după nume şi cod numeric, sunt găsite într-o bază electronicăpentru ca, mai apoi, să fie trecute cu pixul într-un dosar. Păiatunci ai făcut o muncă de două ori! La ce bun o bază de date dacăele ajung, în final, tot la un dosar?", se întreabă specialistul înIT Mircea Sârbu.
Proiectul legii bugetului arată că pentru pensiile speciale carevor intra de anul viitor în sistemul public de pensii Guvernulalocă 800 mil. euro pentru 2011. Ce economie s-a făcut prinrecalcularea acestor pensii speciale? Premierul Emil Boc vorbea, învară, de economii de sute de milioane de euro anual. Acum, lafinalul recalculării, nu se ştie nimic despre vreo economie.Ministrul Botiş a primit pe masa de lucru o listă cu sumelenecesare pentru pensiile speciale - de la SRI, MApN şi MAI care aufăcut recalcularea pensiilor - şi le-a prins în buget fără să i sespună nimic altceva şi fără ca el să întrebe ceva.
Luni de zile, despre cel mai important indicator din ultimul an,cel al numărului de bugetari, datele au fost contradictorii. Faptulcă legea salarizării unitare şi grilele ei va intra efectiv învigoare din 2012 este rezultatul lipsei de date reale. Guvernul aavut o sumă de bani, 39 mld. euro pentru salarii în 2011, iar, înfinal, şi-a dat seama că aplicarea legii la numărul de bugetariexistenţi ar fi depăşit acest plafon. Soluţia a fost că a amânatintrarea în vigoare a actului normativ.
A afla numărul de bugetari, structura salariilor acestora este ooperaţiune dificilă. Unele dintre date sunt la Ministerul deFinanţe. Dar sunt aceste date şi pe masa sălii de şedinţe de laPalatul Victoria? Harta din spatele fotoliului premierului de laPalatul Victoria ar trebui să fie una interactivă. Privirea asupramersului economiei una globală. Un creion apăsat pe un judeţ anumear trebui să indice absolut totul - de la numărul de bugetari carebeneficiază de alocaţii pentru creşterea copilului până la nivelulşomajului, al salariilor, al veniturilor, al cheltuielilor. Seîntâmplă asta? Nu. Potrivit Mediafax, săptămâna trecută,reprezentanţii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) au venit înGuvern, la discuţiile pe buget, cu informaţii neactualizate privindşomajul din acest an, lucru care a condus la o dispută întrepremier şi şeful CNP. Dar trebuia să vină şeful Prognozei la Guvernpentru a prezenta nişte date legate de şomaj? Acele date nu artrebui să fie zilnic pe masa Guvernului cu atât mai mult cu câtExecutivul se pregătea să modifice şi legislaţia privind acordareaindemnizaţiei de şomaj?
Cu toate acestea există în instituţiile de sub autoritateaGuvernului baze de date foarte valoroase. Site-ul Ministerului deFinanţe - atât cât oferă el ca date publice - este bine organizat.La fel cel al Registrului Comerţului sau al Institutului Naţionalde Statistică, al Camerei Deputaţilor sau a Senatului. De ce nusunt valorificate aceste date?
"Pentru ca lucrurile să se întâmple aşa sistemele ar trebui săcomunice între ele, dar pentru asta este nevoie de un standard decomunicare. Or, acest standard de comunicare nu ştiu să existe.Asta nu înseamnă că nu ar putea exista. Dar cineva ar trebui să seocupe de acest lucru. Uneori ai impresia că acel cineva chiar vreaca lucrurile să nu funcţioneze", arată Sârbu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
