Principalele 20 de companii de stat după cifra de afaceri au rulat în 2012, în afara cheltuielilor salariale, în jur de 25 miliarde de lei (peste 5 mld. euro) cheltuieli care, toate, pot fi derulate în mod normal prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP).
Potrivit datelor provizorii centralizate de ZF, principalele 20 de companii de stat după cifra de afaceri au avut în 2012 afaceri cumulate de aproximativ 30 mld. lei (6,6 mld. euro) şi un profit de doar 1,3 mld. lei (228 mil. euro) şi au plătit pentru salariile celor 119.374 de angajaţi în total aproximativ 3 mld. lei (la un salariu mediu brut lunar de 2.100 lei) ceea înseamnă că restul banilor, 25 mld. lei, s-au dus pe bunuri, servicii, investiţii şi alte achiziţii care pot fi, toate, incluse în lista celor pentru care trebuie organizate proceduri de achiziţie publică. Acesta este miza uriaşă a disputei legat de eliminarea din rândul autorităţilor contractante a unor regii şi companii de stat. Pentru că cifra de afaceri a companiilor de stat este, în medie, de 10 mld. euro, anual, iar toate cheltuiellile lor, în afară de cele salariale şi de profitul împărţit acţionarilor, adică în jur de 8 mld. euro, anual, ar trebui să fie la vedere şi aici este lupta ca ele să nu fie.
Premierul Victor Ponta s-a apărat ieri în scandalul eliminării unor companii şi regii ale statului din rândul instituţiilor obligate să facă achiziţii în mod transparent, susţinând că Guvernul nu a fost de acord cu ceea ce a decis Parlamentul în sensul celor de mai sus.
Doar că ideea excluderii unor companii şi regii din rândul autorităţilor contractante (obligate să deruleze proceduri de achiziţie publică) vine de la ANRMAP (Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) care este o instituţie publică, în subordinea Guvernului şi coordonarea directă a primului ministru. Iar Guvernul decisese, în toamna trecută, că toate companiile şi regiile statului, fără excepţie, trebuie să se supună legislaţiei achiziţiilor publice – prevedere eliminată apoi în Parlament de parlamentarii PSD, PNL şi cei ai minorităţilor naţionale.
„Înţeleg că societăţile şi companiile naţionale nu merg chiar pe toate procedurile de la autorităţi publice, dar nu aş vrea să se revină la sistemul la care nu ştim pe ce cheltuie banii şi vă rog să vă uitaţi. Dacă este cazul, reintervenim cu un act normativ“, a spus Ponta, citat ieri de Mediafax.
Punctul său de vedere nu a fost împărtăşit întocmai şi de ministrul economiei Varujan Vosganian care a susţinut că toate tranzacţiile de achiziţii ale companiilor de stat sunt publicate şi că fiecare minister va adopta noi reglementări. Argumentul invocat de ministru pentru exceptarea unor regii autonome şi companii naţionale de la obligativitatea licitaţiilor este că sistemul contestaţiilor putea bloca activitatea companiilor de stat.
Ce să înţelegem de aici? A fost sau nu a fost Guvernul de acord cu exceptarea unor regii şi companii de la procedurile de licitaţie publică?
În noiembrie 2012 Guvernul a adoptat o ordonanţa de urgenţă (nr. 77 din 27 noiembrie 2012 de modificare a OUG 34/2006 privind achiziţiile publice) care includea toate regiile şi companiile deţinute de stat din rândul „autorităţilor contractante“ cele care sunt obligată să organizeze proceduri de achiziţie publică când ies la cumpărături. Parlamentarii care au eliminat din listă companiile cu pricina susţin că „au reparat“ o greşeală pentru că acestea lucrează în regim concurenţial şi nu au timp de licitaţii.
Astfel, un număr încă necunoscut de regii şi companii ale statului vor scăpa de constrângerile legislaţiei achiziţiilor publice, impuse acum şase luni, şi vor face din nou achiziţii după cum cred de cuviinţă.
Piaţa totală a achiziiţiilor publice în România se învârte în jurul valorii de 18-19 mld. euro, anual (15% din PIB). O cincime din aceste achiziţii erau făcute în anii trecuţi de companiile şi regiile statului, în jur de 4 mld. euro, dar această cifră cuprinde doar ceea ce este vizibil – adică procedurile derulate de acestea prin SEAP.
Ordonanţa 77, adoptată în noiembrie trecut şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie, obliga toate regiile şi companiile statului să se supună procedurilor de achiziţie publică, dar parlamentarii puterii au modificar ordonanţa, deşi premierul susţine că Guvernul său nu a fost de acord.
În schimb, şeful Executivului a susţinut majorarea pragului valoric în limita căruia instituţiile publice pot încheia contracte prin achiziţie directă, fără licitaţie, de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse şi servicii şi de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrări.
„Modificarea plafoanelor la achiziţiile publice a fost propusă şi de Guvernul Boc, a fost propusă şi de noi, avem avizul DG Markt (Direcţia Generală de Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene n.r.). Cu ce nu sunt convins - şi o să vă rog pe fiecare ministru care aveţi în subordine companii naţionale - eu nu sunt convins încă că prea multă libertate la achiziţii pentru companii şi societăţi naţionale este o idee bună. Acolo noi nu am fost de acord, Guvernul, sigur Parlamentul decide, dar aş vrea să vă uitaţi cu toţii şi să vedem cum facem mai departe. Înţeleg că societăţile şi companiile naţionale nu merg chiar pe toate procedurile de la autorităţi publice, dar nu aş vrea să se revină la sistemul la care nu ştim pe ce cheltuie banii şi vă rog să vă uitaţi. Dacă este cazul, reintervenim cu un act normativ“, a spus Ponta, citat de Mediafax.
Ministrul economiei a spus că unul dintre argumentele pentru care plafonul achiziţiilor directe a fost ridicat este acela că exista o disproporţie între numărul mare de solicitări şi procentul operaţiunilor de până în 30.000 euro şi a susţinut că nu a fost o tentativă de a favoriza pe cineva, ci au fost eliminate probleme birocratice.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
