In anticamera Ministerului Agriculturii, o harta a Romaniei inrelief atat de veche ca probabil a vegheat instalarea ultimilor 20de ministri sta in fata unui dulap la fel de batran, dar plin debrosuri cu informatii despre fonduri de la Uniunea Europeana. Vechisi nou. Dar atat de nou incat pe alocuri este ininteligibil.
Ghidul solicitantului. Instalarea tinerilor fermieri. Masura112. Pagina 6: "Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiarnerambursabil acordat prin masura 112 sunt fermierii in varsta depana la 40 de ani care practica in principal activitati agricole sia caror exploatatie agricola are o dimensiune economica cuprinsaintre 6 si 40 de ude". Dar ce inseamna UDE? Trei hectare, cinci? Injosul paginii, o explicatie: "UDE reprezinta unitatea 
prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatiiagricole. Valoarea unei UDE este de 1.200 de euro". Lamuriti?Tanarul de pe coperta ghidului aflat intr-un tractor pare multumit.El stie ce inseamna UDE.
Pana acum 600 de fermieri au invatat atat de bine ce inseamnaUDE, ce acte sa depuna si unde sa mearga ca sa primeasca intre15.000 si 25.000 de euro, ca au inceput sa primeasca si banii.
Alte cateva mii au depus actele si asteapta banii. In total suntdisponibile 337 mil. euro (din care 80% vin de la UE) pentru untotal de 13.000 de fermieri. Aceasta este una dintre "masurile",adica liniile de finantare puse la dispozitia agricultorilor decatre Uniunea Europeana. Nume de cod "112".
112, 121, 143, 177. Sub asemenea nume de cod urmeaza sa fieinjectate in agricultura romaneasca 8 miliarde de euro pana in2013. Banii sunt distribuiti (in cea mai mare parte) de APIA siAPDPR - doua agentii aflate in subordinea ministerului, careinseamna Agentia de Plati si Agentia de Dezvoltare Rurala.
Chiar stiu oamenii despre acesti bani, despre EDU, APIAsi APDPR?
"Sa stiti ca oamenii stiu mult mai multe despre fondurileeuropene din agricultura decat va imaginati", spune Mihail Dumitru,noul ministru al agriculturii.
Din cateva schimburi de cuvinte este clar.
Daca trebuia gasit un om care sa stie totul despre fondurileeuropene pentru agricultura, el este Mihail Dumitru, care a stat departea cealalta a mesei la negocierile Romaniei cu UniuneaEuropeana, ca angajat al Comisiei Europene.
Din acest punct de vedere, intrarea pe terenul fondurilor incadrul interviului este minata. "D-le ministru, as dori sa nespuneti mai intai despre nivelul scazut al atragerii fonduriloreuropene in agricultura."
"Stati putin, ca tocmai aici este problema. Daca stiti cuadevarat situatia atragerii de fonduri, o sa vedeti ca MinisterulAgriculturii sta mult mai bine decat orice alt minister. In primulrand, depinde de ce grad de absorbtie vorbim."
Si incepe sa expuna cifre si procente pana cand ajunge la oconcluzie: de fapt, imaginea construita in media ca Romania este inurma la nivelul atragerii de fonduri este falsa, cel putin peagricultura.
"Stiti ca exista programe, spre exemplu investitiile ininfrastructura satelor, unde sunt pe cale sa se termine banii?"
"Dar, d-le ministru, unde se vad acesti bani. Cate platis-au facut? Care sunt comunele care au retea de apa, decanalizare?"
Daca intri pe site-ul Ministerului Agriculturii, te-ai asteptasa gasesti, la capitolul dezvoltare rurala, care este stareaactuala a dezvoltarii rurale din Romania: cate comune avem, cati kmde asfalt, cati km de canalizare sau de tevi pentru alimentare cuapa exista si care este obiectivul, tinta pentru 2013, anul in carese incheie prima alocare bugetara de la UE. In loc de acesteinformatii, cine este interesat de situatia infrastructurii ruraledin Romania poate citi extrase de lege despre atributiile Directieigenerale de dezvoltare rurala.
"Dar nu ati citit planul national de dezvoltare rurala. Existape site. Este documentul care a fost negociat cu Uniunea Europeanain care sunt descrise detaliat obiectivele Romaniei pentru 2013 pefiecare din aceste
capitole."
Ministrul Mihail Dumitru, licentiat in Agronomie si cu numeroaseprograme de specializare, este acum pus in situatia de a aplicaceea ce a negociat cu Romania de cealalta parte a mesei in calitatede reprezentant al Comisiei Europene. Inainte de 2007, a fostresponsabilul reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti pepartea de agricultura.
"Am negociat tot procesul de integrare europeana pe partea deagricultura si pescuit. Eu lucrez in domeniul fondurilor europenede 15 ani, de cand nici nu era vorba de aderarea la UniuneaEuropeana", explica Mihai Dumitru.
Beneficiind de aceasta perspectiva atat de larga, cespune noul ministru la intrebarea cheie privind acest sector: candva ajunge Romania sa-si echilibreze balanta comerciala cu produseagroalimentare, aflata acum intr-un deficit de 2 miliarde deeuro?
Cum vor capacita cele 8 miliarde de euro (sau o parte din ele,cat va reusi sa cheltuie Romania) care vor intra in agriculturafermierii romani astfel incat sa nu mai exportam vite de 68 demilioane de euro si sa importam carne de vita de 220 de milioane deeuro pe an, sa nu mai dam anual pe rosii din import 26 de milioanede euro si nu putem exporta decat de un milion de euro?
"Este foarte greu de spus. Mi-as dori ca in 3-4 ani valoareaexporturilor sa o egaleze pe cea a importurilor de produseagroalimentare. In 2009 a mai scazut deficitul comercial in acestsector, dar sa nu uitam ca importurile s-au redus din cauzascaderii puterii de cumparare. Este vorba de o combinatie defactori. Obiectivul principal este cresterea capacitatii deprocesare, deci de vanzare a produselor agricole transformate",explica ministrul.
Dar banii care au intrat pana acum se vad?
"Sa stiti ca incep sa se vada. Spre exemplu facem acum evaluareaprogramelor SAPARD (fonduri de pre-aderare - n. red.). Existasectoare unde transformarile sunt vizibile. Spre exemplu, multeunitati din industria de procesare a carnii si a laptelui au acumechipamente noi, la standarde europene. Uitati-va si la sectorulviti-vinicol, unde fermele mari si podgoriile au fost reinnoite cubani europeni. Sunt zeci de milioane de euro investite in podgoriisi procesare. Ministerul incearca acum sa ajute producatorii laexport."
Intr-adevar, Romania nu exporta mult vin, dar vinul este printreputinele sectoare unde balanta comerciala este echilibrata. In 2009(fara decembrie) exporturile au fost de circa 12,7 milioane deeuro, fata de 13,2 mil. euro importuri.
Poate ca exista capacitati noi de procesare a carnii, dar pentrugospodaria medie taraneasca, unde sunt 3-5 porci, iar taranii nu auunde taia aceste animale si nu pot ajunge pe piata cu ele, ce seschimba?
Cum poate fi vindecata aceasta fractura intre productiataranului si frigiderul oraseanului, umplut cu produse de lasupermarket, unde taranul nu-si poate vinde marfa pentru ca nu seincadreaza in parametri de livrare, de greutate sau degrasime?
"Nu exista alta solutie decat asocierea pentru livrare", spuneministrul. "Cand este de vandut, fermierii trebuie sa se asocieze,sa-si cumpere sortatoare, spre exemplu, la legume si fructe si sacaute sa intre astfel in lanturile de magazine. Exista fondurieuropene pentru aceste echipamente."
Ministrul da ca exemplu un grup de fermieri dintr-o comuna dinTransilvania, Sambata de Sus, unde producatorii de cartofi s-auasociat si au cumparat o linie de calibrare, spalare sisortare.
Dar in Romania exista 1 milion de gospodarii cu 2-3hectare, 1-2 vaci, 2-3 porci. Cum afla acesti oameni ce trebuie safaca astfel incat sa nu mai stea cu marfa pe margineadrumului?
De ce nu trimite Ministerul Agriculturii cate un om in fiecarecomuna din Romania insarcinat doar cu oferirea de informatii siconsultantii.
"Exista un proiect de lege, al camerelor agricole, care prevedeacest lucru. Intr-un an de zile vom avea acesti oameni pe teren",promite ministrul.
In acest moment, din 13 milioane de hectare de teren arabil(locul 5 in Europa din acest punct de vedere), 9 milioane dehectare sunt impartite intre 3 milioane de gospodarii cu o medie de3 hectare de teren pe gospodarie, iar restul de 4 milioane suntlucrate de cateva mii de ferme mari care detin mii sau zeci de miide hectare. Cu alte cuvinte, foarte putini foarte mari si foartemulti foarte mici. Nimic sau aproape nimic la mediu.
Care este dimensiunea optima? Se poate indrepta Romaniaspre modelul polonez sau francez, cu o medie de 50-80 dehectare?
"Nu exista o dimensiune optima. Pentru o ferma de legume 3hectare, spre exemplu, este arhisuficient", se fereste ministrulMihail Dumitru sa raspunda ("nu exista nicaieri in documentele deaderare un obiectiv privind numarul de ferme care ar trebui saramana si exploatatia optima"), pentru ca urmeaza, normal,urmatoarea intrebare.
Cese va intampla cu cele 2,5-3 milioane de persoane populatie ocupataacum in agricultura cand fermele se vor consolida?
"Noi vrem ca in comune sa fie frizerii, mici intreprinderi,firme de servicii. Oamenii sa nu mai mearga la oras pentru orice.Sunt bani europeni si pe aceasta directie. Aici va trebui sa fieabsorbita o parte din forta de munca."
Domnule ministru, mergeti in piata? Unde va faceticumparaturile?
"Merg", spune zambind. Si ce va spun oamenii. "Imi cersubventii." Si ce-ati vrea sa va intrebe? "As vrea ca oamenii sainteleaga logica economica, sa inteleaga ca subventiile nu vindecat sa corecteze un esec al pietei. Sa inteleaga ca in mod normalcine face agricultura trebuie sa se gandeasca la profit."
Mihail Dumitru
ministrul agriculturii
45 de ani
A fost desemnat ministrul agriculturii in cabinetul Emil Boc indecembrie 2009.
Specialist in economie agrara, Dumitru a lucrat pana la numireasa ca ministru al agriculturii, ca negociator-coordonator alProgramului de Dezvoltare Rurala pentru Romania la ComisiaEuropeana.
"Lucrez pentru Comisia Europeana de 15 ani, am urmat intregprocesul de integrare europeana a Romaniei in momentul in carenimeni din Romania nu credea ca vom intra vreodata in UE. Amnegociat tot procesul de integrare pe capitolul agricultura-pescuitsi la momentul aderarii Comisia mi-a spus sa ma mut la Bruxelles sisa lucrez in continuare pe domeniu, pentru ca nu erau foarte multiromani", povesteste Dumitru.
Ca orice stat membru, Romania avea dreptul sa isi pregateascaProgramul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) in limba nationala,iar Mihail Dumitru a fost unul dintre expertii care au ajuns laBruxelles sa inceapa negocierile pe PNDR cu ministrii romani aiagriculturii care s-au succedat din 2007 pana anul trecut.
"Am lucrat la acest program cu o colega din Scotia, care ainvatat romana special pentru implementarea acestui program", spuneDumitru.
Vor reusi taranii romani si primariile din comune sa ia8,1 mld. euro de la UE?
Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), care are alocatao suma 8,1 mld. euro de la Uniunea Europeana si 3,1 mld. euro de labugetul de stat, este fondul "cel mai bine absorbit din Romania",dupa aprecierea ministrului Mihail Dumitru, chiar daca in prezentin buzunarele agricultorilor au intrat doar 741 mil. euro, adica8,4% din totalul sumei destinate sectorului.
"Fondurile de la UE (8,1 mld. euro) sunt supuse unui risc dedezangajare, adica unui risc de pierdere daca noi nu reusim sacheltuim pana in al treilea an de angajare suma alocata pe fiecarean. Primul an de dezangajare este 2010. Asta inseamna ca noitrebuie sa cheltuim si sa platim pana la sfarsitul acestui an circa900 mil. euro (bani alocati pentru 2007-2008). De ce spun ca estefondul cel mai bine absorbit din Romania? Pentru ca pana lasfarsitul anului trecut aveam deja in contul Romaniei 1,5 mld.euro, suma care include si avansul pentru unele proiecte, dar carese calculeaza tot ca plata efectuata. Cu aceste cifre ne-am ridicatla 13% absorbtie", spune Mihail Dumitru.
Anul acesta este insa vazut ca varf de sarcina in ceea cepriveste atragerea fondurilor comunitare. "Investitiile au inceputdeja, ceea ce inseamna ca noi ar trebui sa intram pe o panta bruscascendenta, pentru ca incepem sa facem deconturile abia de anulacesta", este de parere ministrul.
Din totalul de 8,1 mld. euro, beneficiarii au atras prinintermediul proiectelor de modernizare a fermelor sau a zoneirurale circa 200 mil. euro, adica sub 4% din totalul alocat, panala sfarsitul anului trecut, arata datele Agentiei de Plati pentruDezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), organism care asiguraimplementarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala(FEADR).
Restul de 543 mil. euro au fost alocati zonelor defavorizatepentru imbunatatirea mediului si a spatiului rural. Aceste fondurisunt atrase de catre fermieri fara a fi nevoie de proiecte deinvestitii ca in cazul celor pentru dezvoltarea fermelor sau pentrucrearea de mictrointreprinderi, ci doar de dovada ca beneficiariirespecta anumite norme si se incadreaza in categoriarespectiva.
"Prin regulament european fiecare stat membru trebuie sa punacel putin 25% din fondurile totale pentru aceasta axa. «Secretul»absorbtiei mult mai mari din spatele tarilor membre vechi este caaloca pana la 70% acestor beneficiari care vin cu cererea siprimesc banii. Fac insa acest lucru pentru ca, in comparatie cuRomania, nu mai au nevoile de investitii pe care le avem noi inrural - nu mai au nevoie de drumuri, de infrastructura rurala, deinfiintare de microintreprinderi", este de parere Dumitru.
Daca insa aceste masuri sunt denumite de Dumitru "masuri soft",cele "hard" sunt toate masurile legate de investitii simodernizare. "Proiectele vin de la profesionisti, de la oameni carevor sa investeasca, care au capacitate financiara. Avem investitiiin microintreprinderi rurale sau turism rural, de exemplu. Masuracea mai solicitata este cea legata de infrastructura rurala. Este oconcurenta puternica intre primarii, astfel ca anul acesta vomepuiza toate fondurile alocate pe toti cei sapte ani", anuntaDumitru.
Pentru masurile de sprijinire a fermelor de semi-subzistenta,statul da bani gospodariilor mici pentru a produce mai mult pentrupiata si mai putin pentru consum. Taranul trebuie sa isi faca unplan de afaceri, sa demonstreze ca vrea sa traiasca mai mult dinactivitatea comerciala si va primi o suma de pana la 4.500 de europana in 2013, adica 1.500 de euro pe an. "Prin aceasta masura nepropunem sa sprijinim 61.000 de gospodarii", afirma ministrul deresort.
Exista sesiunile lansate in anii trecut, unii au inceput sa facalucrarile. Noi ne asteptam ca pe masura ce lucrarile avanseaza saavem din ce in ce mai multe cereri de plata si sa putem absorbi.Ministerul Agriculturii gestioneaza aproape 40% din fondurileeuropene primite de Romania, acestea reprezentand subventii directela hectar in valoare de 5,5 mld. euro, fonduri europene pentrudezvoltare rurala de 8,1 mld. euro si fonduri pentru pescuit siacvacultura in valoare de 307 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
