Antreprenorii, managerii de companii şi bancherii care văd înstimularea consumului soluţia prin care economia ar putea fi scoasădin criză au o "idee proastă", după cum spune Mugur Isărescu,guvernatorul BNR.
După doi ani de cădere a PIB,el afirmă că românii nu trebuie să se apuce să mai şi consume, aşacum îi îndemna mai deunăzi premierul Emil Boc, ci să muncească. "Săstimulăm consumul ca să avem creştere economică nu pot să o calificdecât ca pe o idee proastă. Nu putem să o punem în practică.Românii trebuie să fie lăsaţi şi stimulaţi să muncească", a spusieri şeful BNR. Nimeni nu-şi doreşte un consum sălbatic care săducă din nou la creşterea explozivă a importurilor. Nimeni nu-şidoreşte consum pe seama majorării salariilor din sectorul bugetarşi a pensiilor.
Care ar fi atunci soluţiilesănătoase? Investiţiile străine, dar şi acelea să nu meargă înmalluri, şi fondurile europene. Investiţiile nu mai vin de când cucriza, iar România se dovedeşte complet incapabilă să atragă baniide la UE. Înseamnă că e condamnată să nu iasă din criză
într-un mod sănătos?
"În 2010 n-am fost în stare săstimulăm investiţiile şi nici să atragem fonduri de la UE, dar credcă în acest moment ne-a ajuns cuţitul la os şi am înţeles căaceasta este singura cale. Întâi să producem şi pe urmă săconsumăm", spune Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor.
De când a început criza înRomânia, numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri vorbesc despreîncurajarea consumului privat ca soluţie a relansării economiei,însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat ieri că aceastaeste "o idee periculoasă", invocând tentaţia partidelor politice dea se lansa în pomeni electorale.
"Mi se pare nefezabilă, dar şipericuloasă chiar, repetarea aproape excesivă că nu avem creştereeconomică pentru că nu stimulăm consumul. Păi, cum să stimulămdacă noi am avut un consum mult mai mare, cu 14% mai mare decâtproducţia internă", a declarat Isărescu.
Şi totuşi, dincolo de discuţiapolitică, importanţa revenirii consumului şi mai ales a încrederiicumpărătorilor este primul subiect adus în discuţie de numeroşiexecutivi români din producţie şi comerţ.
Mihai Georgescu, şefulproducătorului Wrigley România, o companie care "se află în toatelocurile în care banii schimbă mâinile", dădea un verdictcategoric: "Nu cred că vom putea avea o creştere economicăsemnificativă pe termen lung dacă nu se rezolvă problemaconsumului". Despre încredere vorbeşte şi Duşan Wilms, şeful MetroCash & Carry şi cel mai puternic executiv român din comerţ,care crede că revenirea retailului şi a economiei stă în mâinileconsumului.
În urmă cu doi ani, când criza de-abia îşi arăta colţii,guvernatorul BNR vedea un motiv de confort în faptul că "nu suntemaşa dependenţi de exporturi" şi prevestea revenirea pe creştere,dar astăzi pledează pentru stimularea producţiei de export.
Chiar şi în prima parte a lui 2009 Isărescu vorbea despre "softlanding", făcea pariuri pe revenirea economiei pe creştere, iarpolitica monetară a BNR a fost ca atare, cu implicaţiile derigoare, la nivelul costului creditelor.
Ce spunea în mai 2009? "Cred în continuare că vom avea un «V» alrecesiunii şi cred în acelaşi timp că punctul minim a fost atins înprimul trimestru (...) Nu suntem aşa dependenţi de exporturi şiavem loc de îmbunătăţire şi de creştere pe partea de agricultură."Şi care era la acel moment reţeta sa pentru revenirea economiei:"încredere, încredere şi încredere".
Care sunt soluţiile corecte?
După doi ani în care economia s-a scufundat în recesiune şi aajuns să se bazeze tocmai pe exporturi, agricultura n-a ajutat preamult, iar încrederea s-a topit, reţeta arată complet altfel, chiardacă are tot "trei" ingrediente: "stimularea muncii, stimulareamuncii, stimularea muncii".
Dar pentru cine să muncească românii şi pe ce bani?Antreprenorii nu au desfacere şi închid fabrici şi fac concedieri.Pentru că nu mai au lichidităţi, iar activitatea de creditare abăncilor rămâne pe scădere, inclusiv din cauza dobânzilor care aurămas mult timp la niveluri ridicate şi au sufocat capacitatea derambursare a debitorilor.
Fiecare sondaj lunar realizat de BNR în economie indică"insuficienţa cererii" drept principal obstacol invocat de manageripentru afacerile companiilor. Comunicatul din 3 februarie alConsiliului de Administraţie al BNR remarcă "persistenţadeficitului de cerere". Şi totuşi românii ar trebui să muncească,nu să consume. Poate în străinătate, pentru că sondajul realizat înianuarie de Institutul Naţional de Statistică indică intenţii dereducere a numărului de salariaţi în perioada ianuarie-martie înabsolut toate sectoarele: industria prelucrătoare, construcţii,comerţ cu amănuntul şi servicii. În perioada octombrie 2009 -octombrie 2010 numărul salariaţilor din industrie a scăzut cuaproape 100.000. Şi totuşi Isărescu se teme că românii s-ar puteadeda unui consum dăunător sănătăţii indicatorilormacroeconomici.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei deMuncă (ANOFM). numai anul trecut, în perioada ianuarie -septembrie, peste 100.000 de români s-au angajat în străinătate,majoritatea în Germania - o economie care funcţionează cu motoareleturate.
Dacă nu prin consum, atunci cum? Şi când?
BNR luptă cu inflaţia şi ca atare a fost în permanenţă prudentăcu reducerea dobânzii - îngheţată la 6,25% din mai 2010. Şi totuşiBNR a ratat ţinta de inflaţie şi în 2008, şi în 2009, şi în 2010.Cu toate circumstanţele speciale, a ratat-o chiar dacă dobânda afost ţinută sus, numai că în acelaşi timp sectorul privat a fostsufocat de preţul mare al creditelor. Rezultatul: nici ţintele deinflaţie n-au fost atinse, încrederea în atingerea ţintelorviitoare este pe măsură şi nici economia n-a fost ajutată săscurteze recesiunea, ba dimpotrivă.
Ce ar fi de făcut astăzi în opinia lui Isărescu? Investiţii şicreare de locuri de muncă, vine răspunsul. Cine să investească,pentru că străinii nu se grăbesc? Şi din ce? La sfârşitul luniiianuarie 2011 creditul privat în lei - despre care BNR zicea că arvrea să fie încurajat de bănci - a ajuns la o scădere anuală recordde 10,5% în termeni reali. România nu a fost foarte atractivăpentru nerezidenţi în 2010, investiţiile străine directe scăzând cuaproximativ 25% faţă de 2009, iar semnalele pentru 2011 nu suntfavorabile.
Dar de care consum se teme Isărescu? Piaţa electronicelor şielectrocasnicelor a scăzut în 2010 cu 15% faţă de 2009. Vânzărilecu amănuntul au scăzut în decembrie 2010 - "luna cadourilor" - cu7,2% faţă de aceeaşi lună din 2009. Hochland România, cel mai mareproducător local de brânzeturi, crede că şi în următoarele lunitendinţa de scădere a consumului va marca piaţa de profil. Cu 15magazine în plus faţă de 2008, Carrefour - cel mai mare operatorlocal de hipermarketuri - nu a reuşit nici în 2010 să egalezevânzările din 2008.
Şi totuşi alţii cresc pe seama consumului. Economia SUA aaccelerat în trimestrul IV din 2010 până la o creştere de 3,2% încontextul majorării vânzărilor finale cu 7,1%.
Adevărata revenire a economiei trebuie să aibă la bazăinvestiţiile şi atragerea fondurilor europene, spune profesorul deeconomie Daniel Dăianu. Dar Bogdan Drăgoi, secretar de stat înMinisterul Finanţelor, tocmai a afirmat ieri că România a absorbitpână la finele anului trecut 1,9 miliarde euro din fondurilestructurale puse la dispoziţie de UE, cu excepţia agriculturii,reprezentând doar 10% din totalul disponibil în programul2007-2013. Înseamnă că economia este condamnată să nu-şi revină?"Pentru 2011 şi 2012 nu are de unde să existe creştere dacă nuexistă consum. Trebuie să fim realişti, următorii doi ani vor fi înlinie cu 2010, iar revenirea se poate face prin întoarcerea laconsumul intern ca măsură de creştere economică", afirma îndecembrie 2010 Dan Ostahie, directorul general al Altex, unuldintre cei mai mari retaileri. Mişu Negriţoiu, directorul generalal ING, consideră că exporturile sunt importante, dar nu vor fi"forţa de relansare". "Dezvoltarea economiei va sta tot pe consumulintern, iar problema relansării consumului ţine de încredere, deîncrederea oamenilor în veniturile viitoare."
Dumitru, Raiffeisen: Nu trebuie să hulim consumul, darsă fie un consum sănătos
România nu are prea multe surse la dispoziţie pentru a finanţa ocreştere economică sustenabilă, exceptând fondurile europene, undepână acum evoluţia a fost dezamăgitoare. Aceasta este una dintreconcluziile analiştilor şi bancherilor prezenţi la dezbaterea de laBNR cu tema "De unde ar putea veni creşterea economică şi în cecondiţii".
Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, a amintit căgradul de economisire internă este redus, astfel că tot resurseleexterne sunt necesare pentru dezvoltare. "Resursele interne suntlimitate. Orice ţară în procesul de dezvoltare pentru a se puteadezvolta rapid are nevoie de resurse externe. Cu excepţiafondurilor europene nu avem prea multe surse pentru a finanţacreşterea economică sustenabilă. Fondurile UE sunt o sursă foarteimportantă pe care nu trebuie să o ignorăm."
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spuscă proiectele depuse pentru fonduri UE au o valoare totală estimatăde 40 mld. euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte,estimate la 15 mld. euro, şi s-au semnat numai 5.000 de proiecte,de circa 10 mld. euro.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a spus căeste importantă reluarea creşterii economice, dar nu în oricecondiţii.
"Este nevoie de o reluare a creşterii economice pe bazesănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe. Avem nevoieşi de creştere de consum, şi de investiţii, dar important este sănu fetişizăm. Creşterea de consum trebuie să fie ancorată în ofertainternă, să nu fie ancorată în importuri. Avem nevoie de o creştereeconomică mai echilibrată, care să nu fie bazată numai pe consum caînainte de criză, ci şi pe investiţii, şi pe exporturi. Nu trebuiesă hulim consumul, dar trebuie să fie un consum sănătos", a spusDumitru.
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen, a susţinut ideeacă nu este repetabilă situaţia evoluţiei României din aniipremergători crizei, când creşterea economică s-a bazatpreponderent pe consum realizat pe datorie. "De unde putem să avemcreştere economică? În modul cel mai frumos ar fi să vină dinexporturi, dar trebuie să şi producem. Dacă nu producem, nuexportăm. Dar, oricât ne-am abţine de la consum, tot va exista unnecesar de consum."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
