Eveniment

Paradoxal: economia creşte peste aşteptări, dar veniturile bugetare sunt sub estimări şi angajările nu cresc

Autor: Claudia Medrega, Gabriel Razi

14.11.2013, 21:53 9344

Anul agricol de ex­cep­ţie şi industria au contribuit din plin la creşt­erea economică surprin­ză­toare de 4,1% din al treilea trimestru, aceasta fiind cea mai mare ascensiune a PIB de când a început criza mondială, comparabilă cu cea din T3 2011.

Faţă de al doilea trimestru din 2013, avansul economiei a fost în T3 de 1,6%, aducând Ro­mânia pe poziţia de lider în topul european, cu cea mai puternică creştere economică.

Deşi activitatea economică se revigorează, impactul nu se resimte foarte mult la nivel fiscal deoarece avansul economiei se bazează pe exporturi şi o agricultură care este nefiscalizată, în timp ce consumul stagnează, ceea ce se vede la nivelul încasărilor din TVA. Ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost în primele nouă luni la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, evoluţia încasărilor bugetare reflectând doar parţial ascensiunea economiei.

Analiştii atrag atenţia că agricultura foarte bună maschează performanţa slabă a economiei şi arată că evoluţia economiei este „de­ze­chilibrată“ - în timp ce agricultura şi industria au contribuţii favorabile importante la avansul economiei, comerţul retail şi construcţiile continuă să dezamăgească.

„Am putea caracteriza această creştere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creştere a PIB-ului dintre toate ţările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de altă parte avem o structură dezechilibrată. Agri­cultura şi industria au avut, cel mai probabil, contribuţii semnificative la PIB, în timp ce comerţul retail şi construcţiile au evoluat dezamăgitor“, spune Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.

Pe ansamblul primelor nouă luni PIB-ul a urcat cu 2,7%, potrivit datelor anunţate de Institutul de Statistică. În trimestrul al doilea economia a urcat cu doar 0,5% faţă de precedentele trei luni şi cu 1,8% la semestru. Agricultura aduce în economie între 15 şi 18 mld. euro în funcţie de vreme. Iar contribuţia pozitivă a acestui domeniu la creşterea economică - în anii agricoli buni ca 2011 sau 2013 - se înregistreză în trimestrele trei şi patru.

„În acest an volumul producţiei a bătut scăderea preţurilor, în 2011 a fost un an cu producţii similare în volum, dar atunci preţu­rile au fost mai mari“, explică Lucian Buz­dugan, directorul general al fermei de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploataţie agricolă din Uniunea Europeană.

Producţia de cereale şi de seminţe oleaginoase are cea mai mare influenţă în evoluţia agriculturii în cel de-al treilea trimestru pentru că în această perioadă este vândută cea mai mare parte din producţia de grâu, orz şi rapiţă, culturi ce valorează cumulat 1,6 mld. euro.

În ultimii şase ani cele mai mari creşteri ale agriculturii în trimestrul al treilea au fost cele din 2008 (plus 34,8%) şi 2011 (22,1%).

Cu toate că datele macro sunt încu­rajatoare, dinspre economia rea­lă semnalele sunt mai puţin optimiste. Oamenii de afaceri rămân sceptici în privinţa redresării economiei.

„Nu se simte în piaţă această creştere economică. Am rămas surprins când am văzut datele legate de PIB. Din contră, noi simţim în piaţă un regres, un declin. Din păcate, agricultura nu poate sus­ţine la nesfârşit creşterea“, spune Ma­rius Pintea, market manager în cadrul Akzo No­bel Coatings.

Fără agricultură, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%, iar cea mai slabă perfor­manţă este în sectorul construcţiilor, unde investiţiile publice au scăzut foarte mult, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Afacerile din agricultură în România sunt dependente atât de vreme, cât şi de evoluţiile din pieţele regionale şi internaţionale. Practic, agricultorii nu au control nici asupra cantităţilor produse, nici asupra preţurilor de vânzare.

Agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. În schimb, industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani, spre 28%, prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008.
 

Salariile în termeni reali nu au crescut

Alături de agricultură, industria şi exporturile nete au fost motoarele care au susţinut activitatea economică în al treilea trimestru şi pe ansamblul primelor nouă luni, în timp ce consumul, investiţiile şi construcţiile nu au dat semne de revenire, după cum spun analiştii. Informaţiile detaliate privind evoluţia componentelor economiei vor fi publicate în 4 de­cembrie.

Consumul nu dă semne de revenire în condiţiile menţinerii creşterii salariilor reale în apropiere de zero şi ascensiunii şomajului.

Exporturile şi-au continuat ascensiunea în luna septembrie, crescând cu 16% faţă de aceeaşi lună din 2012, iar pe ansamblul primelor nouă luni din 2013 avansul exporturilor a fost de aproape 9%, la

36,5 mld. euro. Şi în iulie exporturile au înregistrat o creştere puternică, de 18,1%, ritm care nu s-a mai înregistrat din anul 2011. În septembrie valoarea exporturilor s-a apropiat de maximul atins în iulie, totalizând 4,4 mld. euro. Motorul principal al accelerării exporturilor a fost agricultura, dar şi creşterea cererii pentru automobile şi componente auto, potrivit analiştilor.

Dinamica favorabilă a exporturilor a fost susţinută de cererea externă, atât din partea partenerilor comerciali din Uniunea Europeană (UE), cât şi din partea celor din afara UE. În prima jumătate a anului exportul net a avut o contribuţie de Ă5,3% la creşterea PIB, consecinţă a creşterii cu 10,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu reducerea volumului importurilor cu 0,9%. Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,8% comparativ cu semestrul I din 2012.
 

Când datele sunt sigure se ajustează şi prognozele

Unii analişti au început să îmbunătăţească estimările privind creşterea economică din acest an spre 2,5-3%, având în vedere anul agricol bun şi performanţa exporturilor. Anul trecut economia României a crescut cu doar 0,7%.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2,2%, iar pentru 2014 anticipează un avans al econo­miei de 2,4%, estimările fiind uşor mai optimiste faţă de cifrele anunţate de FMI şi Comisia Europeană.

FMI a revizuit în sus estimarea de creştere economică pentru 2013, cu 0,2 puncte procentuale, la 2,2%, datorită producţiei agricole bune şi unui rezultat al exporturilor foarte bun. Pentru 2014 atât FMI, cât şi Comisia Europeană anticipează o creştere a economiei româneşti de peste 2%, motorul principal urmând să fie cererea internă.

 

Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice

După o perioadă de regres destul de lungă, revenirea economică nu a alimentat şi descătuşarea încrederii investitorilor sau a celor dispuşi să facă achiziţii mari şi nu cred că această încredere va reveni prea curând. De aceea, impactul performanţei economice nu se resimte în salarii, în preţuri sau în nivelul de trai.

 

Ce spun oamenii de afaceri despre evoluţia economiei în T3

Marius Pintea, market manager în cadrul Akzo Nobel Coatings, o companie cu afaceri de 10 milioane de euro

Nu se simte în piaţă această creştere economică. Am rămas surprins când am văzut datele legate de PIB. Din contră, noi simţim în piaţă un regres, un declin. Din păcate, agricultura nu poate susţine la nesfârşit creşterea. Ar trebui să avem un avans şi la construcţii şi la infrastructură, spre exemplu, pentru a avea o creştere sustenabilă

Liviu Stoleru, directorul general al producătorului de cărămizi Cemacon, cu afaceri de 8 milioane de euro anul trecut

Nu avea cum să se simtă această evoluţie a PIB-ului în vânzările noastre, pentru că sectorul materialelor de construcţii şi al construcţiilor în general nu a avut nicio influenţă pozitivă asupra PIB (...), ceea ce ar trebui să dea de gândit guvernanţilor. Dacă aceştia ar găsi soluţii de stimulare a creşterii în acest sector, ar declanşa o reacţie uriaşă în lanţ la scara întregii economii naţionale.

Cătălin Grigoriu, director general al Comfert Băcău, distribuitor de îngrăşăminte cu afaceri de 130 mil. euro/an

Într-un scenariu ideal economia ar trebui să se bazeze pe creşterile aduse din cât mai mult pieţe simultan, însă în ultimii ani doar agricultura a adus plusuri. Nu văd în piaţă nicio revenire, nicio revenire din criză, tot ce văd este numai evaziune şi multe nereguli şi lipsă de disciplină. Potenţial de creştere mai au acum în România doar agricultura, turismul şi energia.

Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost (fermă de 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei)

În acest an volumul producţiei a bătut scăderea preţurilor, în 2011 a fost un an cu producţii similare în volum, dar atunci preţurile au fost mai mari. În ultimul trimestru se va vedea în PIB şi aportul producţiei de toamnă având în vedere că până la sfârşitul lunii noiembrie se vând cantităţi importante atât din recolta de porumb, cât şi din cea de floarea-soarelui. După scăderea preţurilor la cereale din vară, acum se simte o tendinţă de revenire.
 

Ce spun analiştii despre evoluţia economiei în T3

Eugen Sinca, analist-şef al BCR

Datele pe trimestrul III au fost în linie cu estimările noastre şi am putea caracteriza această creştere economică drept una a contrastelor. Pe de o parte avem cea mai mare creştere a PIB-ului dintre toate ţările Uniunii Europene care au raportat date până în prezent, dar pe de alta parte avem o structură dezechilibrată. Agricultura şi industria au avut, cel mai probabil, contribuţii semnificative la PIB, în timp ce comerţul retail şi construcţiile au evoluat dezamăgitor. Estimarea noastră pentru tot anul este de 2,5%, cu posibilitatea de a atinge 3% dacă vom continua să atragem fonduri structurale în ritmul pe care l-am menţinut în ultimele şase luni (în medie 350 mil. euro pe lună) şi vom investi rapid sumele în infrastructură. Totodată, este important ca sumele atrase de pe pieţele financiare de companii de stat sau private, prin listări la bursă şi emisiuni de obligaţiuni corporative, care se situează în jurul nivelului de 1 miliard de euro numai în ultimele săptămâni, să fie investite cât mai eficient pentru creşterea competitivităţii.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

În afara agriculturii, care a fost foarte, foarte bună faţă de anul trecut, performanţele economice sunt sub nivelul din 2012. Fără agricultură, conform estimărilor mele, avansul PIB-ului ar fi fost de doar 0,3%. Cea mai slabă performanţă este în sectorul construcţiilor, unde investiţiile publice au scăzut foarte mult. Probabil că evoluţia bună din agricultură se va vedea şi în T4. Pe tot anul, estimez că agricultura va înregistra o creştere de 20% faţă de anul trecut. Datele prezentate astăzi de INS sunt bune, dar le-aş interpreta cu prudenţă.

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

Estimăm că motorul principal al acestei evoluţii pozitive a fost agricultura susţinută de recolta foarte bună, dar, de asemenea, şi de efectul de bază favorabil important - în T3 2012 scăderea agriculturii a fost de 29,6% an/an. În acelaşi timp, ne aşteptăm ca industria să aibă în continuare o contribuţie importantă la creşterea economică, susţinută de cererea externă sănătoasă pentru produsele fabricate în România.

Deocamdată, menţinem scenariul de bază privind o creştere economică de 2,3% în 2013.  Cu toate acestea, considerăm că balanţa riscurilor legate de acest scenariu este înclinată în sus.

Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank

Activitatea în T3 2013 a fost cel mai probabil stimulată puternic de recolta bogată din acest an, dar influenţa integrală va fi cunoscută pe 4 decembrie, când vor fi anunţate cifrele detaliate.  Din acest motiv este probabil ca cifrele anunţate astăzi să fie tratate cu un optimism rezervat. Deşi nu ajustăm prognoza noastră privind creşterea economică, ţinând cont de eroarea de prognoză, privind cifrele de astăzi România ar putea să înregistreze o creştere economică de circa 2,7% în acest an vs prognoza actuală de 2,5%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO