Potrivit datelor publicate de Fisc, veniturile bugetare totale colectate de la 1 ianuarie până la 16 martie sunt de 35,7 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de perioada similară a lui 2015. Aşa cum este construit bugetul însă, în primul trimestru din an (1 ianuarie – 31 martie) ANAF ar fi trebuit să colecteze 56,2 miliarde de lei.
Prin urmare, cu două săptămâni înaintea finalului acestui trimestru, Fiscul trebuie să colecteze, pentru a fi în pas cu programarea, 20,5 miliarde de lei, adică mai mult decât a strâns în întreaga lună ianuarie, când a adus la buget 20,3 miliarde de lei. Or, în ianuarie, reducerea TVA de la 24% la 20% nu s-a văzut în încasări întrucât veniturile din această taxă au fost aferente vânzărilor din luna decembrie, o lună prin excelenţă a consumului, graţie sărbătorilor.
Este curioasă modalitatea aleasă de ANAF de a publica cifre privind încasările, la jumătatea unei luni. ANAF avea obiceiul să publice trimestrial cifrele privind veniturile statului, structura de venituri şi de cheltuieli fiind publicată lunar de Ministerul Finanţelor. Mai apoi, astfel de date au venit de la Fisc şi lunar, dar nu la jumătatea unei luni. Cifrele privind veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat sunt publicate de Finanţe după data de 25 a unei luni.
Scăderea încasărilor statului este pusă de Radu Georgescu, partener la CFO Network, pe seama reducerii veniturilor din TVA ca urmare a scăderii taxei de la 24% la 20%, în prelungirea diminuării veniturilor ca urmare a scăderii ei de la 24% la 9% la alimente, anul trecut. În ciuda faptului că vânzările au crescut ca urmare a acestor decizii, efectul de runda a doua este slab.
„Firmele cu amănuntul (cele care vând către persoanele fizice) ar trebui să crească cifra de afaceri cu 20% pentru a avea un TVA de plată la acelaşi nivel din 2015. Cu alte cuvinte, orice creştere sub acest procent va duce la încasări de TVA mai mici pentru stat. Acest lucru este validat de faptul că, deşi am avut o creştere a consumului de 15% în ianuarie 2016 faţă de 2015, TVA-ul încasat în perioada februarie - martie este mai mic cu 24% (an/an – n.red.)“, comentează Georgescu, care a mers cu proiecţia dincolo de datele oferite de Fisc.
Fiscul raportează o scădere a încasărilor din TVA între 1 ianuarie şi 16 martie de doar 0,24% faţă de perioada similară a lui 2015. Însă calculul făcut nu este relevant pentru că încasările din TVA pe ianuarie reflectă vânzările din decembrie. Datele din februarie vor fi primele care vor indica nivelul de încasări din TVA după reducerea taxei la 20%.
Finanţele au anticipat totuşi reducerea veniturilor care urmare a relaxărilor fiscale prevăzute de Codul fiscal. Pe întreg anul, veniturile din TVA sunt programate să scadă cu 4,8 miliarde de lei faţă de 2015. De asemenea, în trimestrul I, deficitul programat este de 7 miliarde de lei (0,9% din PIB), în vreme ce în ianuarie bugetul a fost pe excedent – 0,6% din PIB (4,7 mld. lei). Neîncasările la buget conduc, potrivit legii bugetului, la un deficit fiscal programat pe întreg anul de
21 mld. lei (2,8% din PIB, cash). Problema este că, dacă veniturile nu se realizează la nivelul programat, statul va opta cel mai probabil pentru tăierea de cheltuieli decât pe majorarea deficitului pentru a nu risca intrarea în procedura de deficit excesiv (peste 3% din PIB). În aceste condiţii, aşa cum remarcă Radu Georgescu, economii se vor face nu de la salarii, ci de la investiţii, cum s-a întâmplat, de altfel, în toţi anii trecuţi.
Potrivit datelor ANAF, în primele două luni şi jumătate din an la buget au ajuns 35,7 mld. lei. Din impozitul pe profit s-au încasat 846 mil. lei, cu 32% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2015. La impozitul pe venit s-au încasat 4,5 mld. lei, cu 3% mai mult decât în 2015, iar din accize încasările au fost mai mari, an/an, cu 10%, până la 4,7 mld. lei.
La bugetul de sănătate au intrat 3,8 mld. lei, cu 3% mai mult decât în 2015 (an/an), iar la pensii încasările au fost mai mari cu 6%, an/an, până la 6,2 mld. lei.
