Potenţialul pe hârtie: România poate fi casa unor investiţii de miliarde de euro în energie, dar lipsa deciziilor blochează banii

România are potenţialul de a atrage proiecte energetice majore,pe energie convenţională sau regenerabilă, dar lipsa unor deciziiîntârzie concretizarea acestor planuri şi uneori îi sperie peinvestitori. Totodată, mulţi specialişti au părăsit sectorul destat alegând mediul privat, iar mediul privat a ajuns acum să cearăsoluţii de la un sector sărăcit de resurse umane competente. Dacătotuşi există aceste competenţe, ele sunt sufocate de cei numiţipolitic în boardul companiilor şi în poziţii executive. Acestea aufost unele dintre concluziile seminarului organizat de ZF, Focus peenergie: România, locaţie strategică pentru marile proiecte înurmătorul deceniu, care a avut ca parteneri casa de avocatură PeliFilip, Bancpost, casa de avocatură Salans, Nuclearelectrica,Siemens, Alpha Bank şi CEZ România. În România se vorbeşte de anide zile de campioni energetici, de proiecte de miliarde de euro, destrategii pe termen lung, de un cadru legislativ atrăgător pentruinvestitorii în energie verde, dar în prezent niciunul dintreaceste planuri nu a depăşit stadiul de hârtii. Mai îngrijorătoreste faptul că nici măcar acum reprezentanţii statului nu sunt deacord asupra modului în care ar trebui structurat pe viitorsistemul energetic, recunoscut însă la unison ca fiind unul dintrepuţinele atuuri pe care România le mai are.

Totodată, Săndulescu a mai precizat că ministerul nu mai credeîn soluţia privatiză­rilor cu investitori strategici, ci alistărilor sau a societăţilor mixte cu eventuala instalare a unuimanagement privat.

"Nu contest faptul că există elemente care arată că acum existăun management defectuos, dar trebuie să ne întrebăm cine va suportacostul disponibilizărilor şi al creşterilor de preţ la energie încazul unui management orientat doar spre eficienţă", a mai spusSăndulescu, arătând astfel că o bună parte dintre com­­paniile destat sunt con­duse pe principii so­ciale şi nu economice.

Fără listări de dragul listărilor

Pe de altă parte, Mihai David, fostul director general alHidroelectrica, actual membru în consiliul de administraţie alcelui mai mare producător de energie din România, a spus că nucrede în priva­tizarea managementului, în listările pe bursă doarde dragul listărilor şi nici în ideea unor mari com­plexuri termo,soluţie despre care spune că este veche de 11 ani.

"Nu cred în privatizarea managementului, o astfel de soluţie nuse potriveşte în România din punct de vedere cultural. Cred înpromovarea managerilor cu rezultate. Sugestiile care vin să ne facăbine de afară nu mai sunt cumpărate de nimeni", a spus David,făcând aluzie la declaraţiile recente ale reprezentanţilor FonduluiProprietatea, acţionar minoritar în cele mai valoroase companii destat, declaraţii susţinute şi de către ambasadorul american MarkGitenstein în cadrul unui discurs susţinut la Bursa de Valori.Potrivit acestora, statul ar trebui să privatizeze prin bursămajoritatea companiilor energetice, concomitent cu privatizareamanagementului.

"Gitenstein doreşte să-i sprijine pe cei de la FondulProprietatea care mai departe doresc să coordoneze întreg sistemulenergetic românesc. Nu cred în listarea companiilor mâine fără opromovare pe piaţa de capital înainte", a mai spus David. Potrivitacestuia, Nuclearelectrica, promotorul proiectului de 4 miliarde deeuro al reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar putea face unreactor de una singură printr-o emisiune de bonduri.

Chinezi la reactoare

Reprezentantul Nuclearelectrica însă a spus că statul merge maideparte pe ideea de a avea numai 40% din acest proiect major,compania deja primind scrisori de interes din partea mai multorinvestitori, inclusiv din China. Nuclearelectrica a început săcaute din nou companii interesate de cele două reactoare, încontextul în care a pierdut 4 dintre cei 6 parteneri străini careerau implicaţi în această investiţie.

"În termen de 6 luni de la 1 martie sperăm să avem noua listă deinvestitori. Deocamdată nu sunt negocieri, dar avem mai multeexpresii de intenţie din partea unor companii, inclusiv din China",a spus Alexandru Havriş, şef serviciu analiză sinteză din cadrulNuclear­electrica.

Necesitatea atragerii de investitori privaţi în domeniulenergetic a fost subliniată şi de către Cristina Filip, partener alcasei de avocatură Peli Filip.

"Nu trebuie să ne temem de privatizări. Continuăm să avemobsesia de a rezolva problemele prin noi înşine, deşi până acum nuam reuşit. Sper să fie găsită structura unui mix energeticstrategic prin redimensionarea etapizată a capacităţii deproducţie. Totodată ar trebui acordată atenţie pentru localizareaunor investiţii aici în domeniul cercetării şi a producţiei detehnologie nouă", a precizat Filip.

Legea verde, în iulie

În ceea ce priveşte partea de energie regenerabilă, singurulsegment energetic unde investiţiile au înregistrat o creşterespecta­culoasă anul trecut ajungând la un nivel de circa 800 demilioane de euro, legislaţia pentru susţinerea acestor proiectepoate înregistra al treilea an de neaplicare.

"Dacă Legea 220/2008 (care stabileşte sistemul de sprijin pentruenergie regenerabilă - n.red.) nu se va aplica, atunci în lunanoiembrie a acestui an vom sărbători trei ani de la publicareaacesteia. Avem o lege bună în domeniu, dar din păcate nu se poateaplica", a spus Claudiu Munteanu- Jipescu, partener în cadrul caseide avocatură Salans.

Pe de altă parte, Radu Regman, directorul diviziei de energieregenerabilă din ANRE, a declarat că în ciuda tergiversărilor, la 1iulie Legea 220 ar putea să fie aplicabilă, anul acesta urmând săse simtă şi efectele acesteia în preţul plătit de consumator.

"Impactul în preţul energiei al certificatelor verzi va fi înacest an, dacă legea va fi aplicată, de 5-7%, de la nivelul actualde 45-47 euro pe MWh", a spus Regman.

În ciuda temerilor legate de creşterea facturilor, specialiştiidin piaţă spun însă că pe termen lung energia verde va duce lascăderea preţurilor deoarece acest tip de proiecte nu au costuriprivind resursa ca în cazul energiei convenţionale.

"Pe termen lung preţul energiei electrice va scădea chiar dacăacum, pe termen scurt, energiile regenerabile cresc preţul", a spusDana Duică, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană,subliniind că în ciuda asigurărilor date de ANRE România încă nu atrimis notificarea oficială la Comisia Euro­peană pe Legea 220.

Potenţial există

Radu Voinescu, technical sales manager din cadrul Siemens WindPower, a spus la rândul său că în absenţa unui cadru legislativaplicabil România poate pierde investiţii semnificative, evaluaterecent de către Con­siliul Investitorilor Străini la circa 5miliarde de euro în următorii ani.

"Ca potenţial, România se clasează între primele trei ţări lanivel european, având posibilitatea ca anual să instaleze circa 600MW", a precizat Petru Ruşet, directorul diviziei de energie dincadrul Siemens.

În ciuda acestor bariere legislative sunt însă şi unii investoricare au ales să plaseze sume importante de bani pentru dezvoltareaunor proiecte uriaşe în România. Cehii de la CEZ, de exemplu, aufinalizat deja prima eta­pă a parcului eolian de 600 MW în valoarede un miliard de euro pe care-l fac în două localităţi dobrogene,Fântânele şi Cogealac.

"Sperăm ca în două săptămâni să reluăm lucrările la Cogealacastfel încât la finalul anului 2012 să putem să ne finalizăminvestiţia propusă", a spus la rândul său Adrian Boro­tea,corporate affairs manager în cadrul CEZ România.

Alexandru Săndulescu,director al direcţiei politici energetice din cadrul MinisteruluiEconomiei

"Nu contest faptul că există elemente care arată că acum existăun management defectuos, dar trebuie să ne întrebăm cine va suportacostul disponibilizărilor şi al creşterilor de preţ la energie încazul unui management orientat doar spre eficienţă"

Mihai David,membru în CA Hidroelectrica

"Nu cred în privatizarea managementului, o astfel de soluţie nuse potriveşte în România din punctul de vedere cultural. Cred înpromovarea managerilor cu rezultate. Nu cred în listareacompaniilor mâine fără o promovare pe piaţa de capitalînainte"

Alexandru Havriş,şef serviciu analiză sinteză din cadrulNuclearelectrica

"În termen de 6 luni de la 1 martie sperăm să avem noua listă deinvestitori. Deocamdată nu sunt negocieri, dar avem mai multeexpresii de intenţie din partea unor companii, inclusiv dinChina"

Cristina Filip,partener al Peli Filip

"Nu trebuie să ne temem de privatizări. Continuăm să avemobsesia de a rezolva problemele prin noi înşine, deşi până acum nuam reuşit"

ClaudiuMunteanu-Jipescu, partener în cadrul casei de avocaturăSalans

"Dacă Legea 220/2008 (care stabileşte sistemul de sprijin pentruenergie regenerabilă - n.red.) nu se va aplica, atunci în lunanoiembrie a acestui an vom sărbători trei ani de la publicareaacesteia. Avem o lege bună în domeniu, dar din păcate nu se poateaplica"

Radu Regman,directorul diviziei de energie regenerabilă dinANRE

"Impactul în preţul energiei al certificatelor verzi va fi înacest an, dacă legea va fi aplicată, de 5-7%, de la nivelul actualde 45-47 euro pe MWh"

Dana Duică,preşedintele Asociaţiei Române pentru EnergieEoliană

"Pe termen lung preţul energiei electrice va scădea chiar dacăacum, pe termen scurt, energiile regenerabile cresc preţul"

Petru Ruşet,directorul diviziei de energie din cadrulSiemens

"Foarte mulţi specialişti din cadrul Siemens sunt români care auvenit din companiile de stat. Liderul Siemens în cercetare şidezvoltare este un român care are 100 de brevete"

Adrian Borotea,corporate affairs manager în cadrul CEZ România

"Sperăm ca în două săptămâni să reluăm lucrările la Cogealacastfel încât la finalul anului 2012 să putem să ne finalizăminvestiţia propusă"

Gherghina DidaVlădescu, inginer principal specialist, serviciu PZU şi piaţa decertificate verzi, OPCOM

"Considerăm că încă doi ani de zile preţul la certificateleverzi se va menţine la cote maxime, respectiv 55 de euro pecertificat"

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels