Câştigul bugetar din tăierea salariilor cu 25% şi majorarea TVAcu cinci procente este în bună parte înghiţit, practic, de ocontribuţie pe care administraţia nu este capabilă să o echilibrezeprin atragerea celor 20 mld. euro fonduri structurale (şi altepeste 10 mld. euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală) pe careUE le-a pus deoparte pentru România. Ceea ce ar trebui să fie unavantaj enorm pentru dezvoltare (apartenenţa la UE) devine unhandicap.
Guvernul a făcut publică scrisoarea pe care preşedinteleComisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso i-a trimis-opremierului Emil Boc în data de 23 iunie. Ce spune în esenţă şefulExecutivului european: România a atras (definitiv) doar 3% dinfondurile structurale ale Uniunii Europene - peste 19 mld. euro înexerciţiul financiar 2007 - 2013 (cât întreg împrumutul de la FMIşi UE) faţă de datele raportate de oficialii români care susţin cărata de absorbţie este de 12%. Şi, mai spune Barroso, Comisia esteîngrijorată de această situaţie, în condiţiile în care în anulprecedent rata de abosorbţie a fost de 2%.
Din 20 de miliarde de euro (fonduri structurale şi de coeziune)3% înseamnă 600 mil. euro în patru ani şi jumătate în condiţiile încare contribuţia României la bugetul UE sare de un miliard de euroanual (contribuţia este în medie de 1% din valoarea ProdusuluiIntern Brut, la care se adaugă taxele vamale şi taxa pe zahăr).Între 2007 şi 2009 România îi va plăti, aşadar, UE în jur de 9 mld.euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă, peste 30 mld.euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro, 100% dincontribuţia sa obligatorie, dar a luat înapoi doar 3% din fondurilepuse la dispoziţie.
În ce context trebuie judecată această situaţie? În acela cădupă ce s-a împrumutat de la FMI şi UE de 20 mld. euro, România afost nevoită pe deasupra să reducă salariile bugetarilor şi sămajoreze TVA pentru a echilibra finanţele publice. Investiţiile auscăzut şi ele cu 10%, iar reversul a fost prăbuşirea consumului şiprelungirea recesiunii.
Din TVA bugetul a obţinut în primele şase luni aleanului curent 4,6 mld. lei (peste 1 mld. euro) în plus faţă deperioada similară a anului trecut şi cam tot atâţi în ultimele şaseluni ale lui 2010. Tăierea salariilor bugetarilor a fost estimatăde Guvern la 1,6 mld. euro/an.
Dar iată că jumătate din acest plus se duce pe contribuţiaobligatorie la bugetul Uniunii fără compensaţia care ar trebui să oreprezinte atragerea fondurilor.
Situaţia este dramatică pentru că PIB-ul României de 122 mld.euro "sponsorizează" în 2010 economii de zeci de ori mai puternicedecât cea a Germaniei (PIB în 2010 de 2.400 mld. euro), cea aFranţei (PIB în 2010 de 1.947 mld. euro) sau a Italiei (PIB în 2010de 1.548 mld. euro).
Îngroşând tuşul se poate spune că România a tăiat salariileprofesorilor ca să susţină marile economii ale Europei şi asta învreme ce un profesor câştigă în Franţa, în medie, 60 de euro peoră, iar salariul mediu în România al unui cadru didactic este de350-360 de euro lunar.
Iată ce-i spune Barroso lui Boc în scrisoarea citată din 23iunie: "Comisia rămâne foarte preocupată în privinţa niveluluifoarte scăzut al absorbţiei de către România a fondurilorstructurale şi de coeziune ce a atins doar 3%, o îmbunătăţireinsignifiantă faţă de precedentul 2% notat în scrisoarea meaanterioară".
Oficial, sumele atrase de la UE ar fi de 12% din volumul total(2,4 mld. euro). Dar oficialii români transmit datele desprestadiul absorbţiei luând în calcul şi prefinanţările de 30% dinvaloarea unui proiect (bani de la UE şi de la bugetul de stat). Or,din punctul de vedere al Comisiei lucrurile nu pot fi definitivîncheiate decât după ce sumele cheltuite sunt rambursate deBruxelles - iar aici rata de rambursare este de 3%, ceea ce pentruo ţară ca România nu este decât un dezastru.
Cine plăteşte pentru această stare de fapt?
Începând cu guvernul Popescu-Tăriceanu (fondurile au început săvină spre finele lui 2007) şi terminând cu cel al lui Boc toţi ceicare s-au perindat pe la Palatul Victoria au susţinut că atragereafondurilor europene este prioritatea zero, dar nu au arătat înpractică un entuziasm care să le susţină declaraţiile.
Preşedintele Băsescu a susţinut chiar că miniştrii care până la1 iulie curent nu au dovedit că atrag fonduri vor fi schimbaţi. Dardeclaraţia a fost uitată şi nu se aşteaptă nimic până în toamnă.Ministrul dezvoltării Elena Udrea se laudă cu cea mai mare rată deabsorbţie a fondurilor pe Programul Operaţional Regional (POR) -21% din programul de 3,7 mld. euro. Dar POR este în bună măsurăoprit de la finanţare din cauza neregulilor în derulareacontractelor.
Transporturile conduse de Anca Boagiu nu au absorbit decâtcâteva zeci de milioane (2%) din programul de 4,5 mld. euro, învreme ce ministrul mediului Laszlo Borbely, care gestionează unprogram de 4,5 mld. euro, se află în centrul unui scandal legat deun presupus trafic de influenţă în care ar fi implicat. Viitorulminister al fondurilor europene va fi pus pe picioare abia latoamnă, când ne apropiem deja de data în care România va aniversacinci ani de la aderare, fără însă ca aceasta
să-i fi adus aşteptata explozie a dezvoltării.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
