Un agricultor care ar exploata 6.000 mp de teren ar recolta 1,7tone de grâu, respectiv 2,4 tone de porumb la fiecare recoltă,potrivit datelor MADR. În bani, aceste producţii ar valora 370 deeuro în cazul grâului, respectiv 535 de euro dacă ar fi alesporumbul, având în vedere preţurile pe pieţele internaţionale.Dacă aceeaşi suprafaţă ar fi plantată cu cartofi, un agricultor arîncasa la fiecare recoltă în jur de 6.000 de euro (12 tone la 2 leikilogramul).
Agricultura continuă să fie însă trasă în jos de fragmentareaterenurilor, de lipsa utilajelor sau pentru că cel puţin un milionde hectare rămân în fiecare an nelucrate.
"Suprafaţa agricolă alocată pentru populaţia existentă ar trebuisă fie un avantaj. Totuşi la noi aproape toate fermele sunt desemisubzistenţă, iar peste 50% din terenuri sunt exploatate înferme de sub zece hectare", a declarat ieri Lucian Anghel,economist-şef al BCR, în cadrul unei conferinţe despreagricultură.
România are cel mai fragmentat teren din Europa având în vedereca 53% din terenul arabil este lucrat în cadrul fermelor mai micide zece hectare, potrivit datelor Eurostat. Pe lângă România,singura ţară cu potenţial agricol din Uniunea Europeană care suferădin cauza fragmentării terenurilor este Polonia, unde fermele miciacoperă 30% din suprafaţă. Spre comparaţie, în Franţa, una dintrecele mai puternice ţări agricole din Europa, fermele sub 10 hectareacoperă sub 3% din total, peste 60% din exploataţii avândsuprafeţe peste 100 de hectare.
În plus, Lucian Anghel a explicat că România va continuasă fie vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor produseloragroalimentare pe pieţele internaţionale atâta timp cât fermieriivor produce pentru autoconsum.
"Aproape 40% din coşul de consum este acoperit de produseagroalimentare. Suntem singurul stat cu asemenea pondere", a spusel.
Jumătatea plină a paharului: avem loc decreştere
Totuşi, România ar putea avea producţii agricole duble faţă decele din prezent şi exporturi de trei ori mai mari dacă ar ajungela randamentele pe hectar ale fermierilor din vestul Europei,potrivit datelor BCR.
"Am putea hrăni de patru ori mai mulţi oameni. Randamentele suntla noi la jumătate faţă de vestul Europei", a mai spus Anghel. Anultrecut producţia de grâu s-a ridicat la 5,7 milioane de tone, iarcea de porumb la 9 milioane de tone, iar valoarea totală aexporturilor de grâu şi porumb s-a cifrat anul trecut la aproape800 de milioane de euro. În bani, dublarea producţiilor agricolepentru aceste produse se traduce printr-un plus în economie deaproape şase miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF.
Agricultura ar putea aduce în acest an 0,3% dintr-ocreştere de 2% a PIB
Agricultura ar putea contribui în acest an la creştereaProdusului Intern Brut (PIB) cu 0,3% având în vedere o creşteretotală preconizată la 2%, estimează Lucian Anghel, economist-şef alBăncii Comerciale Române (BCR).
"Maximul din trecut al contribuţiei agriculturii la creştereaPIB a fost de 1%. Contribuţia agriculturii în avansul PIB a evoluatprecum nişte dinţi de fierăstrău, un an în sus, următorul în jos.Estimăm că agricultura va contribui cu 0,3% dintr-o creştere de2%", a explicat Anghel.
În prezent agricultura contribuie la PIB cu circa 7%, valoareproducţiei agricole ridicându-se la 8,4 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
