"Protecţia României faţă de instabilitatea pieţelor financiare nu trebuie să fie perfectă, ci suficientă pentru ca ţara să nu devină vulnerabilă şi următoarea «victimă» a pieţelor. Uneori, este imposibil să previi total o situaţie în care un hoţ vrea să-ţi fure maşina sau să-ţi spargă casa. Însă cei mai mulţi hoţi sunt leneşi. Caută cea mai uşoară metodă de a fura, astfel că maşina ta nu ar trebui să aibă cel mai bun sistem de protecţie, ci ar trebui să aibă unul, pentru că oricum hoţul se va îndrepta în altă parte", a spus ieri Franks la conferinţa "Redresarea economică şi creşterea în România" organizată de Banca Mondială.
Şeful misiunii FMI a arătat că situaţia din România din prezent este mai bună în comparaţie cu cea din urmă cu trei ani, dar a recomandat autorităţilor române să continue reformele.
"Situaţia din România de acum nu este perfectă, dar este relativ bună. Prima de risc este cu mult mai mică decât în multe ţări. În urmă cu trei ani, nu puteai spune asta. Era una din cele mai mari din Europa. Mi-aş dori să spun că datorită tuturor eforturilor de până acum, navigarea este una lină, dar nu pot să spun asta. România trebuie, mai mult ca niciodată, să continue reformele, deşi vremurile nu sunt deloc uşoare."
În ceea ce priveşte "bufferele" pentru protejarea sistemului financiar, Franks a amintit nivelul ridicat al rezervelor valutare ale BNR, bufferul fiscal (care să acopere patru luni nevoile de finanţare a deficitului şi de rambursare a datoriilor scadente), faptul că nivelul de solvabilitate al băncilor este mare, dar şi acordul cu FMI şi Comisia Europeană, care deşi este preventiv, permite în cazuri excepţionale tragerea banilor de către România.
Pieţele financiare însă nu se uită doar la care sunt vulnerabilităţile şi "bufferele" României de astăzi, ci şi la sustenabilitatea situaţiei financiare, o provocare fiind şi ajustarea deficitului bugetar în perspectivă, a avertizat Franks.
Prezent la discuţii, Peter Harrold, director de ţară, Banca Mondială, a spus că economia a fost afectată de şocuri, dar România este într-o poziţie mai bună să reziste la şocuri şi să treacă la perspective de creştere pe termen lung.
El a amintit că oportunitatea fondurilor europene nu este folosită în totalitate de România (care are "de departe cea mai mică rată de absorbţie"), susţinând că această şansă nu poate să fie ratată.
O rată de absorbţie de circa 3% din PIB creşte veniturile bugetare cu 2%, iar o creştere netă a veniturilor /cheltuielilor bugetare cu 2% din PIB ar putea să majoreze rata de creştere economică cu 0,6-1%, potrivit informaţiilor prezentate de fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu.
Pentru redobândirea stabilităţii financiare şi stimularea creşterii economice se impune "îmblânzirea pieţelor financiare", crede Dăianu. El anticipează însă că va fi mult mai greu să fie atinse rate înalte de creştere economică.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România
Politica economică din România trebuie să vizeze trei domenii principale pentru a evita să devină o victimă a pieţelor.
Primul se referă la identificarea şi eliminarea celor mai importante slăbiciuni ale economiei, al doilea la asigurarea unor fonduri tampon (buffers) de protecţie a sistemului financiar, iar al treilea vizează respectarea strategiei pe termen lung;
Situaţia din România de acum nu este perfectă, dar este relativ bună. Prima de risc este cu mult mai mică decât în multe ţări. În urmă cu trei ani nu puteai spune asta. Era una dintre cele mai mari din Europa;
Mi-aş dori să spun că datorită tuturor eforturilor de până acum, navigarea este una lină, dar nu pot să spun asta. România trebuie, mai mult ca niciodată, să continue reformele, deşi vremurile nu sunt deloc uşoare;
Protecţia României faţă de instabilitatea pieţelor financiare nu trebuie să fie perfectă, ci suficientă pentru ca ţara să nu devină vulnerabilă şi următoarea victimă a pieţelor;
Pieţele financiare nu se uită doar care sunt vulnerabilităţile şi bufferele României astăzi. Se uită şi la sustenabilitatea situaţiei financiare. Cea mai mare provocare nu este deficitul fiscal de astăzi.
Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe
Îmblânzirea pieţelor financiare este o necesitate pentru redobândirea stabilităţii financiare şi stimularea creşterii economice;
România are o absorbţie redusă a fondurilor europene, venituri fiscale mici şi productivitate mică;
În schimb, România se caracterizează prin corupţie mare, risipă mare şi ineficienţă mare;
România trebuie să continue consolidarea fiscală, să majoreze veniturile fiscale, să aplice reforme structurale şi să facă un efort suprem să crească absorbţia fondurilor europene. O rată de absorbţie de circa 3% din PIB creşte veniturile bugetare cu 2% (circa 1% din PIB-ul României este contribuţia la bugetul UE). O creştere netă a veniturilor /cheltuielilor bugetare cu 2% din PIB ar putea să majoreze rata de creştere economică cu 0,6-1%;
Deficitul de capital la nivel mondial pune o primă suplimentară pe fondurile europene;
Costul de oportunitate de a nu absorbi fonduri UE este enorm: (1) fondurile europene ar putea să fie reorientate către alţi utilizatori, (2) costul economic în sine şi (3) s-ar putea întoarce împotrivă semnalizând indisciplină fiscală şi ar putea rezulta sancţiuni;
Este necesară construirea unor noi modele de creştere economică în noul context mondial.
Andreea Vass, consilier al primului-ministru
Este obligatorie o atitudine bugetară responsabilă; trebuie să ne injectăm cu raţionalitate; este obligatorie reducerea deficitului bugetar; riscurile de împrumut, costurile, pot să crească foarte mult în anii următori;
Nu trebuie să discutăm acum despre modificările Codului fiscal. Cea care contează este stabilitatea fiscală şi predictibilitatea;
Prioritatea zero este să creăm premisele pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung bazată pe competitivitate;
Pe termen mediu şi lung priorităţile sunt: prioritizarea investiţiilor strategice multianuale, absorbţia fondurilor europene, implementarea de parteneriate public-private, scheme eficiente pentru garanţii şi ajutoare de stat, implementarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii şi management privat la companiile de stat.
Peter Harrold, director de ţară, Banca Mondială
Avem mai degrabă o perspectivă optimistă pentru următorii ani; în mod clar va exista un anumit impact, dar noi continuăm să credem că toţi indicatorii sugerează că va fi creştere pozitivă. Trendul de creştere va fi în sus, după o astfel de recesiune profundă. Te aştepţi la o recuperare;
Creşterea "de ieri" a fost afectată de şocuri şi acum vrem să vedem că România este într-o poziţie mai bună să reziste la şocuri şi să treacă la perspective de creştere pe termen lung;
Am văzut deja primul program naţional de reforme, care este translatarea de către România a obiectivelor Europa 2020. Este interesant că nu este un cadru static. Este un cadru viu, care se va modifica în fiecare an şi este un lucru bun. Căutăm să oferim sprijin analitic pentru a ajuta România să continue să îmbunătăţească planul naţional de reformă;
Atât în cazul României, cât şi în cazul altor state emergente, scopul fondurilor structurale este ca nivelul veniturilor populaţiei să ajungă la cel din restul Europei. Această oportunitate nu poate fi ratată.
În prezent, ea nu este folosită în totalitate. România are de departe cea mai mică rată de absorbţie;
Avem experienţa Poloniei care a făcut o treabă foarte bună în atragerea fondurilor UE. Unul dintre motive, şi nu este trivial ceea ce spun, este că Polonia va fi gazda Campionatului European de Fotbal de anul viitor. Acest lucru a motivat guvernanţii să folosească fondurile europene pentru a îmbunătăţi infrastructura, astfel încât oamenii să se poată deplasa în timp util;
Toată lumea recunoaşte că trebuie să fie căutat un model de creştere economică foarte diferit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
