Noul contract pe care îl pot câştiga head-hunterii care recrutează manageri "privaţi" la companiile din subordinea Ministerul Economiei are o valoare maximă de 500.000 de euro. Ministerul a cheltuit deja o sumă similară pentru acest proiect fără a obţine niciun rezultat.
Cu câteva zile înainte de plecarea reprezentanţilor FMI din România, Minis terul Economiei a reluat licitaţia pentru proiectul de introducere a managemen tului privat la companiile de stat.
Ministerul a impus însă, din nou, câteva condiţii restrictive care în urmă cu câteva luni au condus la "blocarea" proiectului. Astfel, caietul de sarcini pe care head-hunterii trebuie să-l depună în cinci zile pentru licitaţie cuprinde condiţii precum o garanţie de 18.000 de euro, un număr cât mai mare de manageri recrutaţi în cadrul unor companii din Europa, SUA şi Canada sau existenţa unui birou local.
Ministerul Economiei încearcă de mai bine de un an să-şi aleagă head-hunterii meniţi să recruteze manageri din privat pentru companii precum Romgaz, Transgaz sau chiar Hidroelectrica. Head-hunterii privesc însă cu scepticism acest proiect. "Încă nu ne-am înscris la licitaţie, dar analizăm caietul de sarcini şi aşteptăm răspuns din partea casei de avocatură cu care colaborăm, pentru că sunt multe aspecte legale de luat în calcul. Deşi la începutul acestui proiect am fost destul de sceptică şi am zis că voi participa la licitaţie doar când am să văd o plasare reuşită, m-am hotărât până la urmă să intru în proiect şi văd ce ne opreşte să avem acest rezultat. Semnale pozitive nu sunt, dar încă sper că proiectul va ajunge acolo unde trebuie, având în vedere că şi alte ţări au avut plasări chiar dezastruoase până să aducă oameni care să schimbe «faţa» companiilor", spune Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search Amrop România.
Ministerul caută manageri privaţi la 39 de companii de stat din subordine, care au avut afaceri cumulate de peste 4,75 de miliarde de euro anul trecut. Printre companiile pentru care se caută manageri se numără Romgaz, Transgaz, Oltchim, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica.
Una dintre problemele cu care se confruntă firmele de recrutare este garanţia solicitată de minister, în valoare de 18.000 de euro. "Cred că garanţia aceasta este rezonabilă pentru primii zece jucători din executive search la nivel mondial, însă noi nu suntem acolo. Pentru acele firme 18.000 de euro sunt bani de buzunar, însă pentru o firmă mai mică, ce funcţionează ca sistem antreprenorial, este o sumă destul de mare. Sincer, dacă aş dispune de aceşti bani, aş alege să plătesc oamenii din companie, să fac team-buildinguri, să investesc în dezvoltarea lor, nu în această licitaţie", spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search şi consultanţă în HR Arthur Hunt, care exclude orice posibilitate de a participa la a doua "tentativă" a Ministerului Economiei de a aduce manageri "privaţi" la companii de stat. El mai precizează că blocarea proiectului şi gestionarea proiectului de către minister l-au făcut să îşi piardă total interesul pentru subiectul "CEO la stat".
Oana Ciornei de la Amrop spune că garanţia cerută pentru participarea la noua licitaţie este o metodă bună de a creşte competitivitatea în rândul firmelor de executive search care vor să aplice pentru proiect, însă punctele care se acordă în plus firmelor cu sediul în România şi factorul de decizie "cine dă mai puţin" ar putea duce la o selecţie mai mult locală a head-hunterilor.
"Dacă înainte se ţinea cont de cifra de afaceri a unei firme, acum ministerul nu targetează nici primii 20 de jucători de pe această piaţă, or, criteriul «care dă mai puţin» nu garantează calitatea. Sigur, proiectul este posibil să elimine companiile mai micuţe pentru care garanţia este mare, dar şi companii care activează la nivel mondial, pentru că nu au birou în România. De aceea spun că mai trebuie să ne gândim şi să analizăm toate aspectele acestui proiect. Cu toate acestea, caietul de sarcini de acum este cel mai aproape de realitate", explică Oana Ciornei.
Din documentele publicate pe site-ul Ministerului Economiei mai reiese faptul că headhunterii trebuie să semneze un contract-cadru în care vor fi incluse maxim cinci firme de executive search, pentru ca apoi să se organizeze o altă licitaţie pentru fiecare companie de stat.
"Cred că aici putem vorbi despre un minus al proiectului. Ideea de a face un contract-cadru cu mai multe companii elimină termenul de competiţie, nu este concurenţial, pentru că nicio firmă mare de executive search nu are cum să încheie un parteneriat cu un competitor. În plus, dacă se vor acorda şanse mai mari firmelor care au birou pe plan local, este posibil ca un jucător foarte mic, care are doar doi consultanţi şi niciun proiect să ia tot, doar pentru simplu fapt că este localizat în România şi va avea un preţ mai mic", explică Ciornei. Ea mai spune că, dacă proiectul ar fi presupus alegerea head-hunterilor în funcţie de competenţele şi prestaţiile pe care le-au avut într-o anumită industrie în care activează companiile de stat "scoase la licitaţie", ar fi existat mai puţine semne de întrebare cu privire la depunerea dosarelor de către firmele de executive search.
Istoria proiectului "CEO la stat"
Proiectul "CEO la stat" de la Ministerul Economiei a fost sistat în primăvara acestui an, iar câteva luni mai târziu, Hidroelectrica - prima companie pentru care s-a licitat - a intrat în insolvenţă. Totuşi, firma cu activităţi în domeniul resurselor umane Adecco a continuat interviurile de recrutare pentru boardul companiei, iar reprezentanţii firmei internaţionale de executive search Egon Zehnder au primit 200.000 de euro pentru a recruta CEO pentru Hidroelectrica. Reprezentanţii ministerului au spus însă că nu se puteau numi manageri privaţi la Hidroelectrica atâta timp cât compania era în insolvenţă, pentru că nu aveau dreptul să ia decizii în această perioadă. Totuşi, specialiştii spun că ei ar fi putut participa la luarea deciziilor de restructurare a companiei şi totodată să cunoască procedurile din companie înainte să primească mandatele.
Primul contract în cadrul acestui proiect a fost semnat în toamna anului trecut, când Ministerul Economiei a declarat câştigătoare compania de executive search Pedersen & Partners şi subcontractorii săi, Roland Berger Strategy Consultants şi avocaţii de la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) pentru managementul proiectului "CEO la stat". Acest consorţiu trebuia să realizeze caietele de sarcini pentru firmele de executive search care vor recruta viitorii CEO "privaţi", însă ministerul a decis să înceteze contractul pe 31 mai, după ce le-au plătit 100.000 de euro.
Proiectul "CEO privat la stat" a fost cerut de FMI, iar primul manager privat a fost instalat recent la Tarom, operatorul aerian de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, unde a fost numit în funcţie executivul belgian Christian Edouard Heinzmann, cu experienţă de 25 de ani în industria aviatică şi fost preşedinte al Luxair, compania de stat a Luxemburgului.
Se aleg manageri "privaţi" şi la Loteria Română
Firma Quest Advisors va selecta managementul privat la Compania Naţională Loteria Română, fiind desemnat câştigătorul licitaţiei al cărei criteriu principal de selecţie a fost preţul cel mai mic, potrivit unor surse din piaţă. Oferta companiei a fost în valoare de puţin peste 10.000 de euro pentru recrutarea de candidaţi pentru poziţiile de director general, a unui director economic şi a trei administratori. Termenul de depunere a ofertelor a fost 26 octombrie, iar deschiderea ofertelor s-a realizat în 31 octombrie.
La selecţie au participat doi ofertanţi: Fast Forward Solution (Amrop) şi Quest Advisors, care pe partea juridică are subcontractant casa de avocatură Boştină şi Asociaţii. Quest Advisors, specializată în management interimar, este deţinută de Vasile Luţai, Loredana Serfezi şi Andreea Acalovschi. Ovidiu Tempea
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
