După ce a angajat cheltuieli de aproape 800 mil. euro cusecurizarea frontierelor, România se află în situaţia de a-şi vedeaamânată intrarea în spaţiul Schengen pe considerente care ţin maipuţin de pregătirea tehnică a acestui proces şi mai mult decalculul politic al unor lideri occidentali. În mod cu totul demirare, cel mai sever cenzor al aderării României la Schengen adevenit Franţa, care, prin vocea preşedintelui Nicolas Sarkozy,ridică în faţa Bucureştiului bariere ce sunt acum imposibil detrecut, după cum admite ministrul român al justiţiei, CătălinPredoiu.
Vineri seara, la summitul NATO de la Lisabona, preşedinteleFranţei a făcut un gest care nu are nimic de a face cu diplomaţia.El a refuzat un dialog cu preşedintele român, Traian Băsescu, ungest taxat de presa din Franţa drept "un refuz brutal" al unuidialog. Indiferent de justificările lui Sarkozy de după ("nu amrefuzat să vorbesc cu el - cu Băsescu, n.n. - am vorbit de vreo 15ori"), sau de subiectul discuţiei, camerele de luat vederi auînregistrat episodul în care preşedintele Franţei îi întoarcespatele preşedintelui României.
Nu se poate, de asemenea, spune că impoliteţea preşedinteluiFranţei nu are un corespondent pe măsură la Bucureşti.
Înaintea campaniei electorale din 2004, mai precis în octombriea acelui an, Băsescu l-a acuzat pe premierul Franţei de atunci,Jean Pierre Raffarin, aflat în vizită la Bucureşti însoţit dejumătate din guvernul de la Paris, că ar fi venit aici pentru aprimi beneficiile de pe urma susţinerii României în procesulintegrării: "A venit să-şi ia tainul!".
În acea toamnă, delegaţia franceză semna la Bucureşti contractulpentru construirea de către Vinci a tronsonului de autostradăComarnic-Predeal (contract reziliat unilateral cu câteva luni înurmă de compania franceză) şi contractul de privatizare a DistrigazSud cu Gas de France. În fapt, ce sugera Băsescu, doar candidat lapreşedinţie la acea vreme, era că procesul acesta al integrării areun cost, anume: vă susţinem dacă ne daţi ceva la schimb, uncontract, o companie. Acesta a fost raţionamentul integrării?Trebuie amintit că securizarea frontierelor României este realizatăde EADS Deutschland GmbH, pentru sute de milioane de euro, darGermania are o poziţie perfect ambiguă faţă de integrarea Românieiîn Schengen.
Profesorul de ştiinţe politice Cristian Pârvulescu arătă căSarkozy s-a lansat în politica mare criticând "invazia" romilorromâni în Franţa (unul dintre reproşurile pe care Parisul faceBucureştiului), iar, pentru a câştiga un al doilea mandat în 2012,are nevoie să-şi recupereze electoratul de dreapta şi extremadreaptă: "Pentru a câştiga voturile de la dreapta este nevoie devictime. România este o victimă, iar o victorie împotriva sa nicinu este greu de obţinut".
România, ca şi Bulgaria, ar trebui să adere la spaţiul Schengenla 27 martie viitor. Sarkozi spune: Nu! România nu are frontierelesecurizate şi nu a eliminat corupţia. Cu nici trei săptămâni înurmă, preşedintele Comisiei Europene, Manuale Durao Barroso,admisese că aderarea la Schengen nu are nimic de a face cucondiţionalităţile Comisiei în privinţa Justiţiei (în cadrulaşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare - MCV), întrecare şi reducerea corupţiei. Însă preşedintele francez pune oastfel de condiţie înaintea aderării, anume sfârşitul procedurii desupraveghere în cadrul MCV înaintea aderării la Schengen. Ministrulromân al justiţiei Cătălin Predoiu a admis, săptămâna trecută, căRomânia este departe de realizarea obiectivelor impuse prin MCV. Cualte cuvinte, dacă aceasta devine o condiţie de aderare laSchengen, capitolul poate fi considerat închis multă vreme de aiciînainte.
Deocamdată, cert este că România a cheltuit sute de milioane deeuro pentru securizarea frontierelor sale, tocmai în scopul de aintra în spaţiul Schengen. Procesul a început în timpul guvernuluiNăstase. În august 2004, printr-un document care este secret,guvernul român a încredinţat companiei EADS Deutschland GmbHrealizarea SISF (Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei),valoarea contractului fiind de 650 mil. euro. Mai apoi, acestcontract a fost renegociat la 524 mil euro de guvernul PNL-PD.Potrivit lui Florin Şaghi, director al Departamentului Schengen dincadrul Ministerului de Interne, în 2009 contractul a fostrenegociat - valoarea totală fiind de 440 mil. euro.
Alte 326 de milioane de euro vin de la UE prin aşa-numita"Facilitate Schengen". Plăţile efectuate până în prezent pe"Facilitatea Schengen" pentru achiziţia de echipamente sunt de 154mil. euro, potrivit lui Şaghi.
Aşadar, deşi România cheltuie aproape 800 mil. euro pentrusecurizarea frontierelor, intrarea ei în Schengen depinde decalculul electoral şi politic al lui Sarkozy, Angela Merkel sau alguvernului olandez, care este sprijinit de extrema dreaptă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
