Conferinţa ZF IMM ‘18. „Trebuie să ne ţinem specialiştii în ţară, altfel companiile mici şi mijlocii nu se pot dezvolta“

20 apr 2018 Autori: Cristina Bellu , Simona Tatu , Mădălina Panaete

♦ Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) sunt coloana vertebrală a economiei, reprezentând peste 49% din businessul total al companiilor din România ♦ În plus, acestea au peste 2,6 milioane de angajaţi, adică circa 65% din totalul salariaţilor din întreprinderi.

Dezvoltarea IMM-urilor din România este în strânsă legătură cu îmbunătăţirea gradului de bancabilitate al acestora, influenţat direct de instabilitatea fiscală, însă lipsa forţei de muncă pregătită este cea care dă cele mai multe bătăi de cap firmelor mici şi mijlocii care vor să-şi extindă activitatea. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei ZF IMM ’18, eveniment organizat de Ziarul Financiar şi susţinut de CEC Bank, Coface, EximBank şi SAP.

„Dacă nu ajutăm IMM-urile cu dobânzi subvenţionate, tinerii nu se vor mai îndrepta către antreprenoriat. Trebuie să ne ţinem specialiştii în ţară, altfel IMM-urile nu vor avea succes. Avem nevoie de oameni performanţi ca să ne creştem productivitatea”, a spus Silviu Simiz, CEO şi acţionar al producătorului de îmbrăcăminte Simiz Fashion, care are în portofoliu brandul Inais. Familia Simiz este una dintre cele mai puternice familii din industria locală a modei. De lipsa specialiştilor s-a lovit şi Agroserv Măriuţa, una dintre cele mai mari ferme locale, care se pregăteşte să deschidă o fabrică de lactate în apropiere de Bucureşti. Investiţia în unitatea de producţie se ridică la peste 5 milioane de euro, iar pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă, societatea se va ocupa de pregătirea angajaţilor.

„Vom începe cu o echipă de 20 de persoane şi vom avea nevoie în total de 60 de oameni. Cred că vom avea dificultăţi în a-i găsi şi va fi nevoie să ne pregătim noi viitorii angajaţi. Studenţii nu sunt pregătiţi practic, deşi probabil ca sunt pregătiţi teoretic, iar aşteptările lor sunt nerealiste. Dacă te numeşti Danone, absol­venţii dau năvală, dar dacă eşti antreprenor local, nu e acelaşi lucru. E greu să faci business dacă nu ai un nume în spate”, a declarat în cadrul conferinţei Adrian Cocan, directorul de dezvoltare al Agroserv Mariuţa. Şi Ioana Romanescu, fondatoarea producătorului de brioşe Cupcake Philosophy, spune că are nevoie de cofetari, însă această meserie, ca şi altele din sectorul de producţie, nu este îmbrăţişată de tineri.

„De şase luni caut să angajez patru cofetari, dar nu găsesc specialişti. Mulţi oameni preferă să rămână acasă, să facă alte lucruri. Lumea nu mai este interesată să muncească, să iasă dintr-o anumită zonă de confort, să înveţe ceva nou. Este greu să găseşti oameni dedicaţi”, a spus antreprenoarea.

Pe de altă parte, SaladBox, cel mai extins lanţ românesc de tip fast-food sănătos, a renunţat la metodele tradiţionale de recrutare a angajaţilor şi a început să-i atragă prin reţelele de socializare.

„Pentru recrutarea de personal am început să folosim canalele de Facebook şi am iniţiat un program de bonusare a actualilor angajaţi când aduc la rândul lor candidaţi”, a spus Alina Covaşă, retail manager în cadrul SaladBox, reţea care cuprinde 67 de restaurante, în 11 ţări, pe trei continente.

O altă problemă pusă în evidenţă de către antreprenori este greutatea cu care firmele mici şi mijlocii se finanţează.

„În România, 7 din 10 întreprinderi mici şi mijocii locale se autofinanţează, 2 sunt bancabile şi una accesează fonduri europene, lucru care se datorează fluctuaţiilor din zona bancară, ca urmare a politicilor publice. Dacă ai 120 de modificări fiscale în 90 de zile, lucrul acesta are repercusiuni asupra bancabilităţii companiilor şi asupra investiţiilor. În cazul IMM-urilor este foarte greu să devii bancabil dacă nu ai o perioadă de stabilitate mare”, spune Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Conform acestuia, vestea bună este că băncile se uită tot mai mult către IMM-uri. În plus, Florin Jianu adaugă faptul că în ajutorul antreprenorilor există programul România Start-Up Nation, care acordă granturi debutanţilor în afaceri, iar în plus există şi fondurile europene.

„Antreprenorii români trebuie să înţeleagă că nu există un beneficiu mai mare ca fondurile europene”, este de părere  Ionuţ Constantin Vochin, executive director în cadrul Oxigen Agro Product Company, care cultivă legume şi le vinde unor retaileri precum Auchan, Metro sau Profi.

Simona Văleanu, fondator al Greige, mic producător de articole din materiale textile, precum feţe de pernă sau cearşafuri, spune că fondurile europene au fost cele care au susţinut dezvoltarea firmei. „În începerea businessului m-a încurajat foarte mult faptul că au existat fondurile europene. La bănci nu am reuşit să obţinem finanţare, dar acum ne dorim să găsim un partener de încredere, o bancă cu care să lucrăm pe termen lung. Nu vrem să rămânem la stadiul unui business mic. Vrem să creştem şi să ne extindem şi pe pieţele externe”, a spus ea în cadrul conferinţei ZF IMM ’18.

 

► Ce au declarat speakerii în cadrul conferinţei ZF IMM ‘18 - mic> mediu> mare

 

Ştefan-Radu Oprea,

ministru, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

♦ Măsurile cu caracter fiscal din programul de guvernare s-au încheiat anul trecut, anul acesta este anul investiţiilor.

♦ Programul de debut Start-Up Nation va avea o durată de patru ani, iar la sfârşitul lunii iunie va fi lansată cea de-a doua etapă. Bugetul Start-Up Nation 2018 va acoperi 10.000 de noi proiecte.

♦ Am făcut o evaluare a primei ediţii a Start-Up Nation şi am ajuns la concluzia că acest program trebuie să fie definit de trei concepte: simplificarea, transparentizarea şi uniformizarea deciziei.

♦ O altă temă pe agenda ministerului este şi sprijinirea unei finanţări mai uşoare a IMM-urilor. Programul IMM Invest România se desfăşoară prin intermediului Fondului Naţional de Garantare şi asigură garantare şi contragarantare pentru proiecte de 5-10 milioane de lei, ceea ce oferă o posibilitate mult mai uşoară de finanţare a IMM-urilor pe piaţa bancară.

♦ Banca de Dezvoltare este un proiect care a fost aprobat de Senat şi se află în dezbatere în comisiile din Camera Deputaţilor. Cel mai mare pericol pentru România este puţinătatea forţei de muncă.

 

Florin Jianu,

preşedinte al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

♦ În România, 7 din 10 întreprinderi mici şi mijocii locale se autofinaţează, 2 sunt bancabile şi una accesează fonduri europene, lucru care se datorează fluctuaţiilor din zona bancară, ca urmare a politicilor publice. Dacă ai 120 de modificări fiscale în 90 de zile, lucrul acesta are repercusiuni asupra bancabilităţii companiilor şi asupra investiţiilor. 

♦ În cazul IMM-urilor, este foarte greu să devii bancabil dacă nu ai o perioadă de stabilitate mare, dar vestea bună este că bănci precum Banca Transilvania, BCR etc. au început să se uite şi către companiile mici. În ajutorul antreprenorilor există programul România Start-Up Nation, care acordă granturi debutanţilor în afaceri, iar în plus există şi fondurile europene.

♦ Odată cu intrarea programului Start-Up Nation, soldul companiilor a crescut cu aproape 30%.

♦ Start-Up Nation II ar trebui să debuteze cât mai repede. Când ai bugetul, trebuie să dai drumul la program pentru că, altfel, implementarea se duce spre finalul anului sau chiar în anul viitor.

 

Ioana Romanescu,

fondator, Cupcake Philosophy

♦ Cea mai mare provocare în cazul meu nu este partea financiară, ci zona de execuţie. De şase luni caut să angajez patru cofetari, dar nu găsesc specialişti. Mulţi oameni preferă să rămână acasă, să facă alte lucruri. Lumea nu mai este interesată să muncească, să iasă dintr-o anumită zonă de confort, să înveţe ceva nou. Este greu să găseşti oameni dedicaţi.

♦ Când am decis să intru în antreprenoriat, am vrut să accesez un credit, dar a fost imposibil. Partea de birocraţie şi lucrurile care se cereau erau absolut insurmontabile.

♦ Până la urmă am ales să-mi autofinanţez afacerea. Investiţia iniţială a fost de 200.000 de euro.

♦ Astăzi, la doi ani de la înfiinţarea businessului, am ajuns la afaceri de 120.000 de euro.

 

Alina Covaşă,

retail manager, SaladBox

♦ Antreprenorii aflaţi la început de drum ar trebui să beneficieze de consiliere din partea instituţiilor publice în toate zonele importante ale businessului. Ar trebui să existe o mai mare empatie din partea autorităţilor în acest sens.

♦ O provocare recentă pentru businessul nostru a fost legată de fracţionările de normă, ţinând cont că avem peste 1.000 de angajaţi tineri, iar noua lege a salarizării ne-a afectat foarte tare.

♦ Pentru recrutarea de personal am început să folosim canalele de Facebook şi am iniţiat un program de bonusare a actualilor angajaţi când aduc la rândul lor candidaţi.

♦ Reţeaua Salad Box a ajuns să cuprindă 67 de restaurante, în 11 ţări, pe trei continente. În perioada următoare tatonăm intrarea pe un alt continent.

 

 

Silviu Simiz,

CEO, Simiz Fashion

♦ Acum trei ani am luat fonduri europene pentru a realiza o pensiune în Focşani şi am ajuns în situaţia de a avea nevoie să iau un credit deoarece investiţia s-a arătat a fi mai mare. M-am dus la bancă şi am luat un credit, dar nu am garantat cu pensiunea, ci cu fabrica de îmbrăcăminte. Daca nu aş fi avut fabrica, nu puteam să iau creditul.

♦ Am făcut o investiţie de peste un milion de euro şi o companie cu afaceri ce depăşeşte 250.000 ce euro şi totuşi nu am fi putut lua credit pentru finanţare.

♦ Dacă nu ajutăm IMM-urile cu dobânzi subvenţionate, tinerii nu se vor mai îndrepta către antreprenoriat. Trebuie să ne ţinem specialiştii în ţară, altfel IMM-urile nu vor avea succes. Avem nevoie de oameni performanţi ca să ne creştem productivitatea.

♦ Cea mai mare provocare rămâne fiscalitatea.

 

 

Adrian Cocan,

development manager, Agroserv Măriuţa

♦ A fost greu să obţinem finanţare, noi am folosit 6 metri cubi de maculatură pentru un proiect cu fonduri europene. În 2014 am început să ne documentăm pentru realizarea unei fabrici şi în 2015 am depus un proiect pe fonduri europene cu o cofinanţare de 50%.

♦ Proiectul s-a ridicat la 5 milioane de euro, iar până acum am construit tot, am obţinut mare parte din autorizaţii şi suntem în faza de testare a utilajelor. Fabrica va funcţiona în trei săptămâni şi vom produce produse premium în ambalaj de sticlă, brânzeturi maturate şi produse pentru export.

♦ Vom începe cu o echipă de 20 de persoane şi vom avea nevoie în total de 60 de oameni.

♦ Este necesară o lege a etichetării, produsele duduie de prafuri, de conservanţi, coloranţi şi nu sunt marcate cum trebuie pe etichetă. Acest lucru pune în dificultate producătorii români comparativ cu cei străini.

 

 

Liliana Stoica,

administrator, Deco-Box

♦ Când se lansează o afacere, foarte puţină lume este conştientă de importanţa marketingului şi a brandului. În mod normal, cel puţin 30% din bugetul unui business ar trebui alocat marketingului.

♦ În general, antreprenoriatul porneşte de la ideea de a face ceva fără să te gândeşti la ce există pe piaţă sau, din contra, porneşti de la o idee care există pe piaţă şi încerci să o adaptezi pentru un public anume.

♦ Chiar dacă programul Start-Up Nation mi se pare ofertant, probabil că din cei 20.000 de aplicanţi 90% au fost businessuri care existau deja. Pentru stat şi pentru bănci este mai sigur să investeşti într-o afacere care este de ceva vreme în piaţă.

 

 

Ionuţ Constantin Vochin,

executive director, Oxigen Agro Product Company

♦ Este foarte greu să faci producţie în România, dar nu e imposibil. Forţa de muncă există în România, dar ea trebuie plătită. Cred că angajaţii nu mai trebuie priviţi ca o parte componentă, ci trebuie integraţi în business. Angajatorii trebuie să înţeleagă că fără ei nu se poate.

♦ În legumicultură ne confruntăm cu problema angajaţilor, lucrăm cu foarte mulţi zilieri, iar dacă cuantificăm numărul angajaţilor pe timp de vară sărim de 100, dar pe timp de iarnă nu avem mai mult de 20-25.

♦ Antreprenorii români trebuie să înţeleagă că nu există un beneficiu mai mare ca fondurile europene.

♦ Ne lipseşte predictibilitatea, fiscală care automat afectează productivitatea şi bugetul de dezvoltare al companiilor.

 

 

Simona Vâleanu,

fondator, Greige

♦ În începerea businessului m-a încurajat foarte mult faptul că au existat fondurile europene. La bănci nu am reuşit să obţinem finanţare, dar acum ne dorim să găsim un partener de încredere, o bancă cu care să lucrăm pe termen lung.

♦ Nu vrem să rămânem la stadiul unui business mic. Vrem să creştem şi să ne extindem şi pe pieţele externe.

♦ Evoluţia din acest an depinde foarte mult de ce vânzări o să realizăm prin retailerul cu care am început colaborarea. Avem în plan să deschidem un showroom din veniturile realizate.

 

 

 

Doina Topală,

director, Direcţia IMM, CEC Bank

♦ Am creat produse specifice pentru IMM-uri şi încă din 2009 am făcut parte din programul Start, care a finanţat 70 de societăţi. 

♦ Când s-a dat ordonanţa 6 privind înfiinţarea SRL-D-urilor, CEC Bank a finanţat circa 1.000 de astfel de antreprenori debutanţi.

♦ În ceea ce priveşte programul Start-Up Nation, am avut un total de 2.051 de conturi deschise, 1.213 de credite aprobate şi un număr de 52 de proiecte implementate.

♦ După finanţarea acestor proiecte, banca nu se opreşte aici. Banca îşi propune să susţină activitatea curentă a acestora, în sensul că le putem oferi tinerilor credite de capital de lucru în condiţii avantajoase.

♦ Linia de credit se poate acorda pe o perioadă de doi ani pentru cei care vor ajunge la o cifră de afaceri de minimum 250.000 de lei. Atunci când un IMM ne cere un credit ne uităm la datorii, la cifra de afaceri, la numărul de angajaţi şi la garanţiile propuse. De asemenea, ne uităm la experienţa antreprenorului în domeniul unde vrea să creeze un business.

 

 

Eugen Anicescu,

country manager, Coface România

♦ Evoluţia mediului de business arată că 20% din companiile româneşti au fost înfiinţate în perioada 1990-2000, 35% în perioada 2000-2010, iar 45% dintre companiile care activează astăzi sunt înfiinţate în ultimii zece ani.

♦ Companiile din prima categorie sunt cele mai solide, cu o capitalizare de 40% şi 60% fonduri atrase, iar pe măsură ce venim către perioada din prezent capitalizarea începe să scadă, astfel că 85% din fondurile cu care lucrează companiile în prezent sunt fonduri împrumutate. În acelaşi timp, profitabilitatea este de -3%. Acest lucru demonstrează că pe măsură ce timpul trece, mediul de business nu se întăreşte pe ansamblu.

♦ În perioada 2008-2015 companiile şi-au repartizat dividende de 44 de miliarde de lei, iar în 2016 acestea au fost de 43,2 miliarde lei. Dacă alegi să retragi dividende pentru că ai fiscalitate scăzută, trebuie să ai grijă ca în etapa următoare compania să rămână solidă şi finanţabilă.

♦ Cele mai mari ameninţări pentru IMM-uri sunt deficitul de personal şi lipsa de conştientizare a antreprenorilor că economia funcţionează în cicluri şi trebuie să ştie să nu-şi asume riscuri.

 

 

Gergely Kézdy,

channel head, SAP Business One, Central and Eastern Europe

♦ IMM-urile se confruntă cu aceleaşi probleme şi chiar dacă se vor dezvolta pe plan regional tot vor fi mereu mai apropiate de planul local, de mediul unde au luat naştere.

♦ Acum toată lumea vorbeşte de digitalizare şi de industria 4.0. Un IMM lucrează cu furnizori şi alte IMM-uri, iar toate acestea sunt urmarea digitalizării. Economia a început să se schimbe de ceva timp şi acest lucru s-a întâmplat ca urmare a interconectivităţii.

♦ Când vorbim de transformarea digitală, fiecare are propriile idei şi, fie că este dezvoltarea pe plan regional sau în alte ţări, trebuie să vă transformaţi afacerea şi să vă optimizaţi modelul de operare.

♦ Lupta se duce între furnizorii tradiţionali şi nou-intraţii pe piaţă, care vor să se asigure că clientul este conectat la serviciul respectiv.

♦ Cea mai mare ameninţare este finanţarea şi consider că este foarte importantă maniera în care programul de finanţare este propus de guvern.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.04.2018

 
Cuvinte cheie:
imm
, companii
, refuz
, conferinta
, dezvoltare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide