Abia cand se discuta despre marimea pachetului de finantare lacare ar putea apela Grecia de la FMI, de 25 de miliarde de euro, side "mega-imprumutul" pe care il pune la cale Franta, de 35 demiliarde de euro, se poate si mai bine realiza cat de mare esteimprumutul pe care a fost nevoita sa-l contracteze Romania, de 20de miliarde de euro, raportat la economia locala.
Romania are un PIB de 120 de miliarde de euro si o datoriepublica de 30 de miliarde de euro, in timp ce Grecia are un PIB de300 de miliarde de euro si o datorie publica de 370 de miliarde deeuro, iar Franta un PIB de 2.000 de miliarde de euro si o datoriepublica de 1.500 de miliarde de euro.
Ieri au aparut primele informatii ca, in mod absolutexceptional, FMI ar putea acorda Greciei un pachet de salvare de20-25 de miliarde de euro. Niciodata pana acum nu s-a pus problemaca FMI sa intervina cu bani pentru Grecia, membra a zonei euro, iarchestiunea va fi aprig dezbatuta.
Pe de alta parte, in Franta se discuta de o lunga perioada detimp despre un "mega-imprumut" de 35 de miliarde de euro care safinanteze 10 mega-centre universitare de excelenta si diverseprograme de cercetare care sa asigure cresterea solida a economieifranceze pentru urmatorii 20 de ani.
Deci Grecia, cu un PIB triplu fata de al Romaniei, stinge foculcu 25 de miliarde de euro, iar Franta, cu o putere a economiei de15 ori mai mare, pritoceste un an intreg cum sa ia si ce sa faca cuun imprumut de 35 de miliarde de euro, in timp ce Romania a luatpeste noapte, in trei zile de cosmar de la inceputul lui 2009 decare probabil nimeni dintre cei care au semnat imprumutul nu vreasa-si mai aminteasca, 20 mld. euro.
Recent, Mihai Tanasescu, trimisul Romaniei la FMI, a spus capragul de alarma in cazul datoriei publice a Romaniei ar fi de 35%din PIB, adica 45 mld. euro. Dar are relevanta ponderea datoriei inPIB sau este mai important serviciul datoriei, care va fi in 2013si 2014 de 5 miliarde de euro pe an numai catre FMI? Cu cat poatecreste PIB-ul Romaniei in 2-3 ani si deci veniturile la buget incatsa poata statul plati lejer 6-7 miliarde de euro in acei ani catrecreditorii straini?
Creditorii iti iau umbrela atunci cand te ploua si ti-o dau cande soare, spune o butada bancara. Este normal, din acest punct devedere, ca Romania sa primeasca acum, cand FMI a reluat finantarea,o perspectiva mai buna a ratingului de la agentii si sa poata sa iabani de pe pietele externe mai ieftin. Dar ce vor face acesticreditori cand deasupra bugetului va veni ghilotina unui serviciual datoriei de 6-7 miliarde de euro pe an, adica peste 12% dinbugetul consolidat al tarii din acel an? Adica atunci cand intr-unan vom avea DE DAT, nu DE LUAT, ca anul trecut, 5-6% din PIB?
Parca oficialii statului roman au uitat ca am luat in 2009 7,5miliarde de euro de la FMI si UE, adica 6% din PIB, pentru a puteasustine deficitul bugetar de 7,3% din PIB, adica de aproape 9miliarde de euro.
Unde este mult-discutatul "nou model de crestere economica" decare vorbea chiar Mihai Tanasescu, care sa readuca economia pecrestere "sanatoasa"? Vorbe, vorbe, vorbe.
Ce rezolva legea salarizarii unice daca statul are in continuarein plata zeci de mii de salarii mai mari cu mult fata de cel alpresedintelui sau al ministrilor?
Statul roman se poarta in continuare ca o familie in mijloculcasei careia a cazut un meteorit, dar este ignorat. Fiecare isivede de treaba de parca in mijlocul casei nu s-ar casca o gaura de10 metri, ba mai mult, se mai si decoreaza intre ei.
Unde sunt propunerile, proiectele pe trei sau pe cinci ani derelansare, cu argumente pro si contra, cu analize documentate, cuparticiparea marilor companii private, pentru a putea da o directieacestei tari?
Care este afacerea, de unde vor veni veniturile viitoare ca sane platim datoriile?
Din trei in trei luni, Banca Nationala da publicitatii undocument, "Raportul privind inflatia", iar la prezentarea ultimuluiun subiect important a fost influenta in inflatie a pretului latigari.
Poate ca mai nimerit ar fi fost de discutat ritmul in care se"fumeaza" banii luati de la FMI pe salarii de bugetari ascunse indeclaratiile de avere prin formula magica "conform fiseifiscale".
Si poate ca mai nimerit ar fi ca la raportul despre inflatie samai fie adaugat unul, despre datoria publica, despre modul cum estefolosita si cum va fi platita.
Menghina datoriei nu va astepta mult pana va incepe sa stranga,indiferent daca va fi inflatia "in tinta" sau nu.
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
