Dezastrul din Japonia, tulburările din lumea arabă din 2011, darşi tensiunile apocaliptice de pe pieţele financiare din toamnaanului 2008 ar trebui să aducă în spaţiul public românesc înprim-plan ideea de securitate - alimentară, energetică, detransport, de comunicaţii, de plăţi.
Lumea a devenit mai fragilă, tensiunile sunt difuze şi reacţiileimprevizibile. Şi poate că este de reflectat la faptul cămajoritatea conflagraţiilor mondiale care au provocat distrugeri camarile cutremure şi tsunami au pornit din Vest.
Sigur, un dezastru natural de mare amploare ca acela din Japonianu are legătură cu ceea ce fac oamenii decât în măsura risculuiasumat prin dezvoltarea de tehnologii care se pot dovedinesigure.
Putea fi ceea ce este astăzi Japonia fără energia ieftină acelor 54 reactoare nucleare?
Dacă vrei dezvoltare, îţi trebuie industrie, dacă vreiindustrie, îţi trebuie energie. Şi de unde să o iei dacă eşti pe oinsulă? Japonia a fost prima ţară din lume care a construit unreactor nuclear, în 1952.
Miracolul japonez din anii '80, când celebrul MITI, un ministeral economiei şi industriei gigant a trasat liniile de dezvoltareale ţării, a fost susţinut de energia nucleară, care acoperă 25%din consumul de electricitate al ţării.
"Ţara s-a bucurat de beneficiile energiei nucleare după război.Întreaga societate trebuie să accepte această consecinţă", scriefoarte dur unul dintre editorialiştii ziarului japonez AsahiTribune, ziar care vinde 10 de milioane de copii, un stâlp al mediajaponeze.
Un risc asumat. Risc şi câştig, în balanţă. Dezastrele -financiare, naturale, sociale - balansează economia şi societateaspre prudenţă imediat după astfel de evenimente dramatice, daroamenii uită repede şi tensiunile se acumulează din nou.
Totuşi, parcă unele evenimente, determinate de om, ar putea sălipsească.
Nimeni nu şi-ar fi putut imagina în 2000 că Statele Unite vor fiatacate pe propriul teritoriu un an mai târziu.
Şi nici că mari bănci de pe Wall Street, din Londra, Amsterdamsau Paris vor urma să fie salvate în 2008 de statele lor. Sau căMarea Britanie era pregătită să scoată armata în stradă înoctombrie 2008, când oamenii se temeau că şi-ar putea pierde baniidin bănci. Colaps financiar evitat la mustaţă.
Sau cine şi-ar fi putut imagina o situaţie precum cea din 2010din Irlanda, aflată la o aruncătură de băţ de centrul financiar şipolitic al lumii, Londra, ca toate băncile, dar toate, sătrebuiască să fie naţionalizate pentru că altfel nu ar fisupravieţuit, iar statul să cheltuiască pentru asta 30% (treizecila sută!) din PIB?
În numele unor concepte abstracte pe care nici cei de unde aupornit nu le mai respectă (dacă le-or fi respectat vreodată) -neintervenţionismul statului în economie spre exemplu - România castat nu are voie să nu ia aminte la ceea ce s-a întâmplat în lumeîn ultimii ani.
România să ia aminte cum fiecare stat şi-a salvat băncile şiindustria din vârtejul crizei financiare.
Să vadă ce se poate face pentru asigurarea securităţiienergetice chiar dacă exploatarea gazului şi petrolului esteconcesionată unor companii străine. Ce se va întâmpla într-osituaţie de raţionalizare a consumului?
Cine va avea întâietate la aprovizionare - românii sau cetăţeniiţării de unde provine compania care exploatează petrolul?
Să fie atentă că Uniunea Europeană nu a fost în stare să aibă oreacţie comună la criza din Libia şi să facă un pod aerian unicpentru repatrierea tuturor cetăţenilor europeni. Fiecare stat afost pe cont propriu, ca şi mai înainte, în 2008, cu crizabancară.
Să ia aminte că statele îşi promovează agresiv propriilecompanii să câştige contracte în străinătate aşa cum în haită lupiise ameninţă unii pe alţii când ajung la bucata cea mai bună.
Puţini ştiu că o mare putere, odată prietenă foarte bună aRomâniei, de gintă latină, şi-a manifestat recent în mod făţişnemulţumirea privind recenta reuniune la nivel înalt a României custatele din Golful Persic.
Că ce căutăm noi la discuţii cu ţările arabe, când la veciniilor din Africa de Nord arde? Poate că nu a adus reuniunea cine ştiece câştig pentru România, dar măcar a fost un exerciţiu pentrupolitica şi businessul local de a se prezenta pe propriilepicioare.
Iar reuniunea fusese pusă la cale de peste un an, aşa că erachiar un gest diplomatic necugetat să fie amânată sau anulată dincauza ultimelor evenimente.
Şi de căutat căutăm ce caută şi ei la noi sau aiurea pe planetă- contacte, contracte, business, dezvoltare, energie, bani. E coadăîn Qatar şi Arabia Saudită la proiecte şi vizitele englezilor,francezilor ale brazilienilor sau chiar ale slovenilor nu contenescşi suntem întrebaţi ce căutăm?
Trebuie cumva să treacă toate legăturile României cu exteriorulprin alte centre de putere?
În treacăt, este de notat faptul că românii nu au avutabilitatea de a avea alături pe parcursul conferinţei niciunoficial al UE, măcar din partea noului înfiinţat serviciudiplomatic al Uniunii Europene condus de fantomatica CatherineAshton.
Şi mai puţini ştiu că, în momentul când diplomaţii români -despre care nu se poate spune că sunt hipereficienţi în a aducecontracte - se mai interesează şi de câte un contract înstrăinătate pentru firme româneşti, mai sunt câteodată atenţionaţide omologii lor, trimişi ai unor state din liga I - hei, vedeţi călocurile sunt ocupate, avem deja firmele noastre aici.
Terenul de jos în relaţiile externe, în business şi în drumulpentru dezvoltare al anului 2011 nu mai este acelaşi ca în anii'90. Noi nu am văzut că între timp regulile s-au schimbat şicontinuăm să acceptăm fluierul unor arbitri care demult au devenitjucători.
Problema este: avem cu cine, are România oameni gata de aceastălume? Puţin probabil, dacă ne uităm la vârfurile din finanţe şieconomie, adică vestiţii miniştri Gheorghe Ialomiţianu şi IonAriton, străluciţi absolvenţi de facultăţi şi doctorate de pe laBraşov şi Sibiu.
Dar asta e marfa. Măcar să gândească corect, pentru România,indiferent de unde vin, ce studii şi ce experienţă au în spate.Pentru că se vede că o să conteze mult de acum încolo această(nouă? veche?) abordare.
- Sorin Pâslaru este redactor-şef al la ZiarulFinanciar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
