"Trebuie sa inghetam cheltuielile publice pana in 2014, iar panain 2015 vom reduce deficitul bugetar la 3% din PIB." Suna cunoscut?Este vorba despre Guvernul Romaniei? Nu numai. Aceeasifraza-angajament este pe buzele ministrilor de finante din Grecia,Spania, Portugalia, ba chiar si Italia sau Franta.
Intr-un singur an, pe nesimtite, pe piata financiara nu mai evorba de mari companii sau banci care sunt salvate de catre statecu sute de miliarde de euro, ci de state cu probleme decash-flow.
Grecia are la scadenta peste 50 de miliarde de euro anul acestadin datoria publica de 370 de miliarde de euro si detinatoriititlurilor se tem ca nu va avea de unde sa plateasca. Spania,Portugalia si Italia sunt si ele luate in vizor.
Traderii deja le-au gasit un nume - PIGS, al doilea acronim careface cariera dupa BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) sub care uneconomist vizionar de la Goldman Sachs a inmanuncheat cele mai maripiete emergente acum 10 ani.
Modelul social european, cu taxe mari si cheltuieliguvernamentale mari relativ la PIB, este pus la incercare. Suntetisupraindatorati! Reduceti deficitele! este mesajul pietelorfinanciare catre aceste tari.
Inainte de 2008, anul prabusirii Lehman Brothers, o temafavorita a publicatiilor financiare era diferenta intrecapitalismul continental european cu prea putine ore lucrate siprea multe vacante si capitalismul anglo-saxon, cu o productivitatemai mare.
Ideea era, se spunea, ca cine nu are productivitate trebuie safaca reforme sa devina competitiv. In 2004, cancelarul germanGerhard Shroeder a pus la punct Agenda 2010, prin care ajutoarelesociale generoase au fost reduse si barierele la fuziuni siachizitii de companii eliminate.
Prabusirile de pe Wall Street si City, cu titanii mondiali aicompetitivitatii Goldman Sachs, Merrill Lynch si ceilalti ingenunchi dupa bani la Trezoreria Statelor Unite si cu venerabilebanci britanice nationalizate cu sute de miliarde de euro, au facutuitat subiectul.
Nu mai putea fi vorba de super-competitivitate acolo unde statula fost nevoit sa cheltuie sute de miliarde de euro pentru a stinge"focul" provocat de cel mai bine platiti executivi din lume -bancherii de investitii.
Mai mult, pana in toamna anului trecut, cand au inceput sa fie(re)puse in discutie datoriile si deficitele din ce in ce mai mariale statelor, modelele economice francez si german au fostapreciate pentru rezistenta mai buna la criza.
Intrebarea care se pune acum: exista vreo legatura intredereglementarea si liberalismul mai accentuate de pe pieteleanglo-saxone si bubble-ul spart pe Wall Street si City sau pur sisimplu se putea intampla oricui, iar Germania si Franta de fapt nuau banci destul de mari pentru a fi cuprinse de asa o criza ca inSUA si Anglia?
Intre timp, bancherii ale caror salarii sunt platite de statpentru ca bancile lor au fost nationalizate se declara"ingrijorati" de datoriile statelor. "Oamenii ar trebui sa fieingrijorati mai mult in privinta datoriei publice a Frantei", adeclarat saptamana trecuta Nick Kounis, economist-sef la FortisBank pentru regiunea Europa, conform Reuters. Daca Fortis nu ar fifost salvata de la faliment de Belgia si Olanda cu cateva zeci demiliarde de euro, probabil ca ar fi fost un comentariu corect.
Chiar si la noi bancheri cum sunt Razvan Temesan, fost sef alBancorex, ale carei pierderi au fost acoperite de stat cu 2miliarde de euro, isi mai fac timp intre doua tururi de piscinasa-si dea cu parerea despre evolutia economiei. In 1999, dupa cestatul roman a salvat Bancorex si Banca Agricola, era gata-gata saintre in incapacitate de plata pentru ca au picat trei scadente aleunor imprumuturi in acelasi an.
Grecia si-a ajutat bancile in toamna lui 2008 cu finantaripreferentiale de cateva zeci de miliarde de euro, iar acum da dincolt in colt pentru datoria publica.
Este limpede ca ecuatia bancilor s-a transformat in ecuatiastatelor. Iar cand statele vin in ecuatie, inseamna relatii deputere. Pe asta si mizeaza Grecia in afara de faptul ca asteaptavara sa mai faca un ban din turism. "Nu va puteti permite sa nu maiaveti plaja voastra" - este mesajul catre nordici.
Cand companiile "se ajuta" intre ele, cel slab cedeaza controlulcelui care vine cu banii. Cand statele "se ajuta" intre ele,cedeaza suveranitate. Aici este cheia. Statele si-au ajutatbancile. Cine va ajuta statele, si cu ce pret?
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
