Restructurarea administraţiei publice anunţată de Guvern prin scăderea cu 200.000 angajaţi din sectorul public a fost de fapt doar o consecinţă a plecărilor naturale prin pensionare şi nu a concedierilor, arată o analiză a ZF.
Ca urmare, din cei 200.000 de bugetari daţi ca restructuraţi din sistemul public, trei sferturi, adică 150.000, au ieşit pur şi simplu la pensie. Situaţia este departe de tăierile de joburi din sectorul privat, care s-au ridicat la 700.000 de posturi de la începutul crizei până în prezent, întreprinderile acţionând rapid în faţa scăderii cifrei de afaceri prin ajustarea în primul rând a numărului de salariaţi.
"Nu cred că au fost concedieri la stat, eu n-am auzit de aşa ceva. Numărul de bugetari s-a redus pentru că mulţi au ieşit la pensie sau şi-au găsit un job mai bun în altă parte. Aşa s-au făcut economii, prin faptul că nu s-a făcut decât o angajare în cazul în care au fost şapte plecări", confirmă un înalt oficial din administraţia publică, participant la discuţiile cu FMI.
Finanţele spun că din datele privind numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar rezultă că numărul de bugetari a scăzut în ultimii trei ani de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane. Joburile la stat au însemnat, timp de ani buni, stabilitate şi creşteri salariale anuale destul de consistente, iar bugetarii au fost obişnuiţi să pună mai mult accent pe siguranţa locului de muncă decât pe oportunităţile de promovare. Concedierea unui număr semnificativ de angajaţi de la stat ar fi trebuit, cel puţin teoretic, să se transpună într-un interes crescut pentru joburile din privat, însă acesta a întârziat să apară.
Atunci când se vorbea de restructurările masive din sectorul bugetar, mai ales anul trecut sau în urmă cu doi ani, când s-au tăiat salariile, ne aşteptam să avem o avalanşă de candidaţi care să provină din acest sector, însă nu a fost aşa. Nici măcar pentru proiecte part time, cu ajutorul cărora profesorii, de exemplu, ar fi putut să-şi completeze norma, nu avem mai mulţi candidaţi decât de obicei din acest sector", a spus Monica Dona, PR & Marketing în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, liderul pieţei locale de profil.
Sunt şi opinii contrare
"Chiar dacă această reducere a numărului de bugetari a fost o urmare a regulii 1 la 7 (o angajare la 7 plecări - n. red.), cred că rezultatul a fost unul benefic, care s-a transpus atât în economii la buget, cât şi în creşterea productivităţii angajaţilor rămaşi, pentru că instituţiile au fost obligate să-şi reorganizeze activitatea. Însă ştiu că au fost ministere în care chiar s-au făcut concedieri", a spus Marian Sârbu, fostul ministru al muncii din partea PSD.
De altfel, chiar în şedinţa de guvern din această săptămână s-a discutat despre exceptarea unor categorii de bugetari - medicii - de la această regulă, în încercarea de a opri exodul acestora în străinătate.
"Cei mai afectaţi de plecările naturale din sistemul bugetar au fost cei din învăţământ şi sănătate, pentru că acolo angajările au fost oprite, deşi volumul de plecări era ridicat", a spus Bogdan Hossu, preşedintele confederaţiei sindicale "Cartel Alfa". El estimează că 30% din cei 200.000 de bugetari care au dispărut din statistici reprezintă posturi care erau finanţate de la buget, dar care nu erau ocupate, în timp ce jumătate din restul de 140.000 de bugetari au fost concediaţi, iar jumătate au fost plecări naturale. Adevărata reformare a statului prin restructurare, aşteptările privind ieşirile în stradă ale oamenilor concediaţi, presiunea pe bugetul de şomaj şi salvarea venită de joburile din mediul de business sau din străinătate au rămas astfel doar la stadiul de ipoteze ale efectelor generate de restructurarea bugetarilor.
În timp ce anul trecut în Atena zeci de mii de mii de bugetari greci s-au adunat în faţa parlamentului să îşi arate opoziţia faţă de măsurile draconice ce va trebui luate pentru a primi un nou ajutor financiar din partea UE şi FMI, iar manifestanţii au aruncat cocteiluri Molotov spre clădirea ministerului de finanţe elen, în România tăierea salariilor bugetare, precum şi concedierile estimate nu au declanşat mişcări sociale semnificative.
La un salariu mediu net de 1.500 de lei/lună în sectorul bugetar, cheltuiala totală a statului este de 2.700 de lei, ceea ce înseamnă că, din aprilie 2009 şi până în prezent, statul a economisit 4,4 miliarde de euro din fondul de salarii.
Însă aceste economii nu s-au văzut în totalitate şi în bugetul de stat: dacă la finalul lui 2009 cheltuiala statului cu salariile bugetarilor era de 46,7 miliarde de lei (11 miliarde de euro), la finalul lui 2011 cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 38,5 miliarde de lei (9,08 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că reducerea celor 200.000 de posturi ocupate a adus economii de numai două miliarde de euro la buget.
"Acest proces va continua până în 2017, ţinta stabilită cu FMI fiind aceea de a ajunge la un număr de 950.000 de angajaţi în sectorul public, ca urmare a menţinerii regulii de o angajare la şapte plecări. Obiectivul final este ca ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor să ajungă la 6,8 - 6,9% din PIB", a mai spus fostul ministru al muncii Marian Sârbu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
