Mircea Duşa a spus, la videoconferinţa cu prefecţii şi autorităţile administraţiei locale, că numărul incidentelor electorale în ultima zi de campanie pentru alegerile parlamentare a fost mult mai mic faţă de alegerile locale din iunie 2012, când au fost înregistrate 2.758 de sesizări.
Ministrul Administraţiei şi Internelor a precizat că din cele 923 de incidente electorale, 351 au fost infracţiuni şi 357 contravenţii. Dintre infracţiunile înregistrate, 75 au fost cazuri de mită electorală. Cele mai multe incidente electorale au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Prahova şi Dâmboviţa.
Incidentele electorale au vizat toate formaţiunile politice care participă la alegerile parlamentare, a mai spus ministrul.
Mircea Duşa a cerut prefecţilor, subprefecţilor, inspectorilor şefi şi Jandarmeriei să asigure permanenţa la instituţii, pentru a monitoriza orice eventual incident se produce în judeţee, precizând că s-a dispus ca un număr mare de poliţişti şi jandarmi să asigure liniştea şi ordinea publică în localităţi.
Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, a declarat că trebuie să se acţioneze în mod neutru, atenţionând că reprezentanţii MAI nu vor avea înţelegere pentru cei care greşesc şi motivează asta prin faptul că "nu au ştiut, nu au putut, nu au înţeles".
Reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) au precizat că de sâmbătă, de la ora 7.00, când s-a încheiat campania electorală pentru alegerile parlamente şi până în prezent au mai fost înregistrate încă 33 de incidente electorale.
Aceştia au arătat că 30 la sută din totalul sesizărilor primite vizau afişajul electoral.
Campania electorală pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului s-a încheiat, potrivit legii electorale, sâmbătă, la ora 7.00, orice încălcare a acestei prevederi fiind sancţională contravenţional sau penal.
Potrivit legii electorale, promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la cinci ani.
Prin bunuri interzise în sensul legii se înţelege acele obiecte care au valoare economică semnificativă precum şi mărfuri de utilitate alimentară precum alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice produse din tutun sau nealimentare. Nu intră în categoria acestor tipuri de bunuri materialele şi obiectele de propagandă electorală, precum: afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, dvd-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mânuşi, pelerine, jachete, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri.
De asemenea, sunt exceptate şi alte obiecte inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri a căror valoare depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
