Nicolae Gheorghe, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 179 din sectorul 1: „Am ajuns să ne facem antireclamă, să le vorbim părinţilor întâi despre aspectele negative, despre faptul că activitatea este organizată în trei schimburi şi că planul de scolarizare este depăşit“.
Şcoala Gimnazială nr. 179 din sectorul 1, cartierul Bucureştii-Noi, în care învaţă 1.200 de copii, a desfiinţat laboratoarele de fizică, biologie, cabinete de limba română ca să facă loc sălilor de clasă şi, cu toate acestea, elevii tot sunt nevoiţi să vină în trei schimburi din cauza supraaglomerării.
„Din cauza numărului mare de clase am fost nevoiţi să desfiinţăm laboratorul de fizică, cel de biologie, cabinete de limba română, istorie, geografie şi muzică, transformându-le în săli de clasă. Începând din acest an am fost nevoiţi să organizăm activitatea în trei schimburi“, a spus pentru Ziarul Financiar, Nicolae Gheorghe, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 179 din nordul Capitalei.
Şcoala Gimnazială nr. 179 este una dintre cele nouă şcoli din Bucureşti care au ciclul de învăţământ primar în care copiii merg în trei schimburi la şcoală, potrivit datelor de la Inspectoratul Şcolar al Capitalei. Directorul Nicolae Gheorghe spune că instituţia pe care o conduce nu este singura în această situaţie: sunt şcoli, spune el, care şi-au transformat chiar şi sălile de sport şi cancelariile în săli de clasă.
„Odată cu introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar, efectivele tuturor şcolilor s-au mărit, iar acolo unde activitatea se desfăşura deja în două schimburi au început să apară probleme legate de insuficienţa spaţiului, conducerile şcolilor fiind nevoite să găsească soluţii.“
Şcoala gimnazială din sectorul 1, construită în anul 1938, unde studiază la momentul de faţă 1.200 de copii în 20 de săli de clasă, a fost extinsă ultima şi singura dată în anii 70 ai secolului trecut, iar de atunci numărul de copii s-a dublat. Creşterea fiind preconizată şi pentru anul acesta, când va ajunge de la 1.200 până la 1.355 de copii.
Şi nu vorbim de o şcoală din mediul rural, ci de una aflată în cel mai select sector din Bucureşti care cheltuieşte anual pe învăţământ 508 milioane de lei, adică 37% din bugetul de 1,3 miliarde de lei, la nivelul lui 2017.
Cele mai aglomerate şcoli şi grădiniţe din Capitală sunt cele din sectorul 1 şi 6, zone care s-au extins în ultimii ani în ce priveşte construcţia de noi blocuri de locuinţe, fără să se ţină cont că odată cu noii locatari o să crească şi numărul de copii. Sectorul 1 va cheltui în 2017 pentru funcţionarea şcolilor 444 de milioane de lei, dar nu are prevăzute sume pentru extinderea şcolilor. La rândul său, sectorul şase are în buget pentru învăţământ 252 de milioane de lei, din totalul bugetului de cheltuieli de peste 900 de milioane de lei în 2017. În Bucureşti în 2016 nu s-a început construcţia niciunei şcoli sau grădiniţe.
Unul dintre motivele supraaglomerării scolilor din Bucureşti – enunţat şi de directorul şcolii 179 - este introducerea clasei pregătitoare, demers care nu a ţinut cont că nu există spaţii de şcolarizare. Potrivit Inspectoratului şcolar, din primul an de la introducerea clasei pregătitoare, în 2012, efectivul suplimentar de copii ajunşi în şcoli a fost de 17.000 (peste 530 de clase de copii, cu peste 30 de copii).
Efectivele claselor pregătitoare care studiază în cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 179 sunt constituite peste limita maximă recomandată, de 25 de elevi.
Potrivit conducerii şcolii, în foarte multe cazuri clasele ajung şi la 30-32 de elevi.
„Metodologia care a venit să precizeze cum se face înscrirea în clasa pregătitoare este preocupată mai mult de cum să fie permis mai multor copii să fie înscrişi într-o şcoală în care îşi doresc să ajungă. Metodologia nu este interesată de desfăşurarea activităţii în condiţii de normalitate, de limitarea numărului de elevi înscrişi, la capacitatea de cuprindere a unităţii respective“, a explicat Nicolae Gheorghe.
Mai mult, în condiţiile în care efectivele pe clase, în unele cazuri depăşesc 30 de copii, şcoala a ajuns să-şi facă „antireclamă“, cu speranţa că părinţii îşi vor înscrie copiii la alte şcoli.
„Părinţii vin să ne solicite informaţii, iar noi începem prin a le aduce la cunoştinţă aspectele negative: activitatea este organizată în trei schimburi, în condiţiile în care planul de şcolarizare propus este depăşit, vor apărea profesori noi, suplinitori, care nu prezintă garanţia unei continuităţi la clasă pe parcursul unui ciclu de şcolarizare“, a mai spus Nicolae Gheorghe.
Şcoala din Nordul Capitalei nu are nici un afterschool, iar acest lucru îngreunează şi viaţa părinţilor. Directorul şcolii spune: „Din lipsa de spaţiu nu se pune problema de organizare a unui program afterschool“.
Un alt motiv pentru care şcolile au ajuns într-o astfel de situaţie este precizarea din „Metodologia înscrierii în învăţământul primar“, prin care se pune semnul de egalitate între domiciliu şi reşedinţă.
„Oricine doreşte să-şi înscrie copilul într-o anumită şcoală, poate recurge la acest subterfugiu, de a-şi obţine o viză de reşedinţă, iar metodologia prevede obligativitatea unităţii de a-i înscrie pe toţi solicitanţii care au domiciliu în circumscripţia şcolară“, a precizat directorul şcolii.
Potrivit datelor INS, în Bucureşti exista la începutul acestui an o populaţie rezidentă de 1,84 milioane de persoane, număr în uşoară scădere faţă de anul 2002, când Capitala avea 1,9 milioane de locuitori. În realitate însă, numărul locuitorilor din Bucureşti este estimat în jurul a 3 milioane de locuitori.
Ziarul Financiar a scris recent că anul trecut nu a fost contruită nicio şcoală şi nicio grădiniţă de la zero în Bucureşti. Reprezentanţii primăriilor din sectorul 1 şi 6, unde sunt şi cele mai aglomerate şcoli şi grădiniţe au spus la acel moment că sunt preocupaţi de nevoile locuitorilor, însă în niciunul dintre cele două sectoare nu s-a început construcţia unei noi unităţi de învăţământ anul trecut, primăriile limitându-se la renovarea, modernizarea sau extinderea celor existente.
În ce priveşte sectorul 1 al Capitalei, unde este situată Şcoala Gimnazială Nr. 179, acolo funcţionează 78 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, dintre care 20 de grădiniţe. Reprezentanţii Primăriei spun că în construcţie se află o şcoală şi o grădiniţă.
„Se lucrează la un proiect în acest sens şi există promisiunea Primăriei Sectorului 1 că procedurile vor fi urgentate. Până atunci vom învăţa în trei schimburi“, a afirmat Nicolae Gheorghe.
La nivelul municipiului Bucureşti în prezent sunt 420 de unităţi de învăţământ de stat, şcoli şi grădiniţe, la o populaţie şcolară de circa 230.000 de copii, potrivit informaţiilor de la Inspectoratul Şcolar al Capitalei. În acelaşi timp, învăţământul particular are 227 de unităţi şcolare, şcoli şi grădiniţe, şi peste 30.000 de copii.
