Unstudiu realizat recent de firma de consultanţă în management A.T.Kearney arată că Iaşiul şi Clujul sunt oraşele din provincie celemai apropiate de Bucureşti în ceea ce priveşte indicele costuluivieţii, care este mai redus cu numai 2,8%, respectiv 5,7% faţă deCapitală. În acelaşi timp, în oraşe precum Zalău sau Ploieşticostul vieţii este mai scăzut, indicele fiind mai scăzut cu 14%,respectiv 12%.
"În general, în calculul costului vieţii nu se includ chiriile,care ar face o diferenţă mare în defavoarea Bucureştiului. Dar dacăscoatem din calcul chiria, explicaţia ar fi că în Bucureşti existăcompetiţie mai mare pentru categoriile de bază: mâncare, băutură,detergenţi, igienă personală, categorii care de obicei se cumpărădin hypermaketuri şi magazine de tip discount. Datorită acestuilucru, vedem orientarea marilor magazine către provincie, undecompetiţia e mai puţin acerbă", a spus Paul Murariu, manager încadrul A.T. Kearney şi realizator al studiului.
Calculul indexului privind costul vieţii a luat în considerarevalorile medii ale coşului de consum şi ale componenteloracestuia.
Spre exemplu, rezultatele aratăcă mâncarea are cea mai mare pondere în cheltuiala medie totală aunui consumator, reprezentând aproximativ 35% din totalulcheltuielilor lunare. Şi costul utilităţilor reprezintă o ponderemare din coşul de consum, de 17% în coşul de consum.
"Pentru mâncare, procentul la nivelul Uniunii Europene este dedoar 15%, lucru care arată că pe măsură ce puterea de cumpărarecreşte, utilitatea oferită consumatorului demâncare scade, respectând legea simplă economică a utilităţiimarginale descrescătoare", a mai spus Murariu.
Ponderile fiecărei categorii din coşul de consum sunt date deInstitutul de Statistică şi diferă de la ţară la ţară. Româniicheltuie, spre exemplu, mai mult pe abonamente la sală şi pe biletela cinema sau la teatru (5,1% din totalul veniturilor lunare) decâtpe pastă de dinţi, şampon sau cosmetice (3,24%).
"Media la nivel european arată, spre exemplu, aceeaşi diferenţă:o pondere de 10,31% pentru cheltuielile de sport, distracţ ie,cultură, faţă de numai 3,93% pentru igiena personală şiîntreţinere. Explicaţia provine şi din faptul că prima categorieconţine cheltuieli care în cifră absolută sunt mai mari decât celepentru igiena personală - un bilet la cinema comparativ cu undeodorant.
Înacelaşi timp, diferă şi frecvenţa cumpărării, în final ponderea dintotal venit disponibil fiind mai mare", a mai spusMurariu.
ÎnCluj, unde costul vieţii este cu mai puţin de 6% mai ieftin decâtîn Bucureşti, salariile medii nete pe care le primesc angajaţiisunt cu 30% mai mici decât în Capitală.
Specialiştii spun însă că, deşi întotdeauna au existat diferenţesalariale între provincie şi Capitală - chiar în interiorulaceleiaşi companii -, în ultimii ani aceste diferenţe s-au redus,mai ales pentru poziţiile de entry-level.
"În Bucureşti salariile medii sunt mai mari pentru că suntinfluenţate de poziţiile de management: pe măsură ce poziţiilecresc în organigramă, veniturile angajaţilor (salariu+bonusuri)ajung să fie de 3-4 ori mai mari decât în provincie. În Bucureştisunt multe vârfuri care cresc media salarială. Însă indiceleprivind costul vieţii nu ar fi diferit dacă s-ar analiza numaipoziţiile de entry-level: în Cluj sau în Iaşi, un junior carelucrează în outsourcing câştigă 1.200- 1.400 de lei net (290 - 340euro), iar în Bucureşti câştigă poate cu 100- 200 de lei (25 -50euro) mai mult", susţine Ovidiu Vâlceanu, managerul firmei cuactivităţi de recrutare, selecţ ie şi consultanţă în resurse umaneSales Consulting din Cluj.
Alături de ieşeni, clujeniicheltuiesc mult mai mult decât alte oraşe pe servicii de curăţenie,având în vedere că indicele care mă soară ponderea acesteicategorii de servicii în veniturile unei gospodă rii este de134,3%, în timp ce în Ploieşti, de exemplu, este de numai89,6%.
"Probabil că o explicaţie pentru rezultatele acestei analizes-ar putea regăsi şi într-un anumit nivel de educaţie şi de confortpersonal. Pe mine m-a frapat când am venit acum 18 ani în Clujmodul în care oamenii se străduiesc să economisească pentruconfortul personal", a mai spus Vâlceanu.
ÎnTimişoara, unde costul vieţii este cu aproape 23% mai redus decâtîn Capitală, salariile medii nete sunt cu o treime mai mici decâtîn Bucureşti. "Produsele care se cum pără sunt aduse din afară, deaceea au tot felul de taxe şi adaosuri comerciale, care facpreţurile să fie aceleaşi în toată ţara, indiferent de veniturilelocuitorilor unui oraş", este de părere timişoreanul Mihai Mutiu,consultant în cadrul firmei de training şi consultanţă în resurseumane Codecs şi fostul director de resurse umane al producătoruluifrancez de echipamente pentru reţele Alcatel-Lucent, unul din ceimai mari angajatori din zonă.
Alimentele au o pondere importantă în consumul total şi oinfluenţă destul de mare în distribuţia veniturilor uneigospodării.
Deşi mâncarea este aparent mai scumpă în oraşe ca Zalău sauCălăraşi, costul vieţii de acolo este mai scăzut, deoarece altecategorii - îmbrăcăminte, restaurante şi baruri, sport etc. - suntmult mai ieftine decât în Capitală, mai arată rezultatelestudiului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
