În trecut, modul de finanţare al şcolilor era orecum per post, adică, în funcţie de posturi, şcoala primea o sumă de bani pentru salarii, iar partea de dotări revenea primăriilor.
Unii primari au investit în şcoli, alţii nu. De acum va investi Guvernul
Potrivit ministrului, unii primari decideau că este mai bine însă să dea bani pentru fotbal sau pentru ca sediul primăriilor să fie de cinci stele decât pentru şcoli.
"Şcoala era tributară bunului plac al primarilor. De exemplu, la Lereşti - Argeş, primarul nu a investit niciun leu în primărie, dar toţi banii i-a dat pentru şcoli. Alţii au investit în primărie şi apoi stau cu mâna întinsă la Guvern să le dea bani pentru şcoli", a adăugat Funeriu.
În 2010 şi 2011 au fost finanaţate salariile cadrelor didactice conform costului standard per elev. "Altfel spus, în funcţie de numărul de elevi, şcoala primea o sumă de bani pentru salarii. Cheltuielile curente, materiale şi cele pentru serviciile cu evaluarea elevilor veneau tot de la primărie printr-un sistem mai mult sau mai puţin discreţionar în mâna primarului. Acesta a fost un pas important, finanţarea per elev a salariilor", a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, acest sistem a fost important pentru că astfel, pe termen scurt, sunt optimizate costurile.
"S-au comasat foarte multe şcoli, astfel că există foarte puţine şcoli peste drum de alta. Erau două şcoli cu doi directori, cu doi adjuncţi, cu două secretare. Prin comasare s-au raţionalizat costurile administrative care reprezentau, în foarte multe cazuri, bani aruncaţi pe fereastră. S-au realizat comasări administrative", a explicat ministrul educaţiei.
Totodată, fiecare şcoală, pe termen lung, are ca obiectiv egalizarea resursei umane din sistem.
Aceiaşi bani pentru şcoli, indiferent de veniturile bugetului local
"Nu vrem să ajungem în situaţia în care avem în învăţământul obligatoriu şcoli cu profesori foarte buni şi altele cu foarte slabi. Nu vrem să avem un sistem polarizat în care avem şcoli foarte slabe şi şcoli foarte bune. În învăţământul obligatoriu trebuie să avem mai multă echitate. Costul standard ne asigură că în timp şcolile vor selecta resursa umană astfel încât ele să aibă atât profesori gradul I, cât şi profesori debutanţi, astfel încât să se asigure o egalizare a resursei umane în sistem", a mai spus ministrul.
Funeriu a menţionat că în 2012, prin costul standard per elev, sunt finanţate atât salariile, cât şi cheltuielile cu întreţinerea, materiale şi servicii pentru evaluarea periodică internă a elevilor şi cheltuieli cu formarea continuă a cadrelor didactice.
"Altfel spus, o şcoală care este într-o comună bogată şi o şcoală care este într-o comună săracă vor primi aceeaşi sumă pentru salarii şi pentru cheltuielile anunţate dacă au acelaşi număr de elevi. Înainte, într-o comună bogată, oraş bogat, primarul cumpăra tablă electronică şi mijloace moderne, iar în altele primarul nu plătea nici măcar încălzirea. Acest lucru nu va mai fi posibil de acum înainte pentru că va exista echitate în sistem. Sumele sunt aceleaşi indiferent de comuna în care se află şcoala. Este un pas uriaş. Desigur, primăriile, dacă au resurse pot, peste aceste resurse care vin direct din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, finanţa suplimentar şcolile. Aceste sume asigură standardul. Este un pas uriaş spre echitate. Primarul nu va mai avea scuze să nu plătească încălzirea la şcoală, să nu realizeze aceste servicii minime pentru copii", a mai spus Funeriu.
Costul standard pe elev, coeficient 1 este de 2.235 lei pentru salarii şi 264 pentru celelalte cheltuieli. România a fost împărţită în multe zone în funcţie de temperatură, astfel încât la cele unde este mai frig coeficientul este de 300 de lei cost standard pentru cheltuieli, a adăugat ministrul educaţiei. "Costul fiind standard, dacă un director este bun gospodar şi are grijă ca la chiuvete să nu curgă apa continuu, face economii şi reduce risipa poate cumpăra instrumente de învăţare de mai bună calitate. Poate să schimbe băncile, să facă investiţii în folosul elevilor pentru că banii vor fi aceiaşi. Gospodarii buni ştiu când să deschidă şi când să închidă caloriferele să facă mici reparaţii şi banii economisiţi să îi folosescă în interesul elevilor", a adăugat Funeriu.
2.300 de şcoli mici desfiinţate în doi ani
El a spus că de la începutul anului şcolar 2011 - 2012, peste 92% dintre copiii României învaţă în şcoli autorizate sanitar, adică în condiţii bune. În prezent, în România sunt peste 6.200 de şcoli cu personalitate juridică de la peste 8.500 de şcoli în urmă cu doi ani.
"Un lucru esenţial introdus din 2012 este acela că MECTS va monitoriza numărul de elevi reali şi va finanţa în funcţie de prezenţa elevilor la clasă. De exemplu, dacă vom înscrie la şcoală la seral un număr de elevi care nu corespunde celui pe care îl găsim la controalele efectuate, atunci şcoala poate pierde din finanţare. Finanţarea va fi modificată dacă numărul de elevi este mai mic sau mai mare decât cel anunţat la începutul anului. Finanţarea urmează elevul. Această măsură va duce la scăderea abandonului şcolar. Directorul va şti că va primi bani mai puţini dacă copiii nu vin la şcoală. Va fi o implicare mult mai puternică a şcolii în societate. Vor câştiga şcolile care vor face acest efort, şi anume, să ţină elevii la cursuri", a conchis ministrul Funeriu.
Funeriu susţine că de acum universităţile sunt clasate corect.
Ministrul mai susţine că în 2011 s-a încheiat epoca pilelor şi a nepotismelor, exemple fiind un bacalaureat corect, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, iar exigenţa privind frauda va continua în 2011, dar au fost şi nerealizări care ţin de lipsa banilor.
"Vorbim de o Românie în care cel mai greu lucru este schimbarea mentalităţilor. La nivel funcţional, ceea ce s-a întâmplat la bacalaureat este unul dintre evenimentele menite să schimbe mentalităţi. Adică cei care au muncit şi au fost corecţi au fost răsplătiţi, au promovat. Profesorii şi-au recăpătat încre-derea pierdută. Cei care au fraudat au fost sanc-ţionaţi. Anul 2011 a însemnat încheierea unei epoci de pile şi nepotisme. În 2012 vom dovedi aceeaşi exigenţă sporită faţă de fraudă", a mai spus ministrul educaţiei Daniel Funeriu. Potrivit acestuia, în 2011 s-a revenit pentru prima dată la "valorile fundamentale ale oricărei ţări sănătoase, cinstea, răsplata muncii, corectitudinea". "Acesta este un element de cotitură. Legea educaţiei naţionale a permis inclusiv acest lucru. Al doilea element important şi cu schimbări majore este clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii", a adăugat ministrul Funeriu.
Ministrul a susţinut că, într-o evaluare externă s-a spus cine sunt cei buni şi cei slabi, în care universităţi merită investit în cercetare şi în care în partea educaţională şi s-a făcut o separare a apelor în învăţământul superior.
În plus, pentru prima dată CE a felicitat România pentru efectele legii, a adăugat Funeriu. "Prin noua lege s-a stins efectul diplomelor dubioase la medicină. Din pricina unor lucruri întâmplate în trecut, România risca, din cauza plângerilor către UE formulate de Italia, să aibă probleme cu recunoaşterea diplomelor în spaţiul Uniunii Europene. Credibilitatea diplomelor româneşti este un pas important", a spus Funeriu.
El a amintit la capitolul realizări, contractul de colaborare dintre Universitatea de Marină din Constanţa care deschide o filială în Kazakhstan şi conferinţa Bolognia care va fi organizată în România şi la care vor participa o sută de miniştri.
Referindu-se la alocarea fondurilor în cercetare, ministrul a subliniat că aceasta se face, prin Legea 1/2011, pe bază strict de calitate ştiinţifică. "Altfel spus, cercetătorii să facă cercetare, nu administraţie. Acesta este un lucru esenţial. Şi tot în cercetare vorbim despre proiectul Eli, prin care cel mai puternic laser din lume va fi construit în România, la Magurele, şi pentru care am primit finanţare europeană. Să găzduieşti cel mai important laser este un succes enorm pentru care ne-am luptat foarte mult", a adăugat Funeriu
Pe de altă parte, Funeriu a susţinut că are şi regrete, primul fiind legat de situaţia bugetară delicată. "Aş fi fost bucuros să avem mai multe fonduri, să facem mai mult prin revalorizarea cadrelor didactice. Cred că bacalaureatul a dovedit recredibilizarea cadrelor didactice", a adăugat Funeriu.
El a subliniat că Legea educaţiei naţionale "dă resurse oamenilor şi instituţilor de calitate". "Cei care vor să modifice legea sunt cei care nu pot să admită că performanţa este răsplătită. Cei care vor să restaureze sistemul bazat pe legea educaţiei naţionale cu unul plin de metehne nu vor reusi nici în 2012. Vom continua lupta cu frauda", a adăugat ministrul Educaţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
