„Rolul activităţilor de educaţie nonformală pe care Asociaţia EduAct le implementează este de a genera motive pentru ca aceşti copii să vină la şcoală şi să le oferim sprijin în înţelegerea informaţiilor care li se predau la clasă, completând curricula şcolară.”
Asociaţia EduAct, un ONG din sectorul de educaţie, ţinteşte să reducă abandonul şcolar, absenţele şi numărul de repetenţi în zonele vulnerabile din România prin programe de educaţie nonformală.
Ioana Breazu, communication & fundraising manager, Asociaţia EduAc:
„Pe termen mediu-lung, riscul este ca educaţia să conteze din ce în ce mai puţin pentru copiii care vin din familii în care părinţii nu sunt incluşi într-un circuit economic, pentru care părinţii nu reprezintă un exemplu profesional şi care nu înţeleg că prin şcoală pot să aibă o viaţă mai bună decât a părinţilor lor. Rolul activităţilor de educaţie non-formală pe care Asociaţia EduAct le implementează este de a genera motive pentru ca aceşti copii să vină la scoală şi să le oferim sprijin în înţelegerea informaţiilor care li se predau la clasă, completând curricula şcolară”, a spus pentru ZF Ioana Breazu, communication & fundraising manager, Asociaţia EduAct.
EduAct este o iniţiativă creată în 2022 de patru fondatoare cu experienţă în comunicare, fundraising, banking şi project management. În prezent, asociaţia are o echipă de cinci persoane, iar primul proiect al asociaţiei este în Dorobanţu, judeţul Călăraşi,
„Prezent! Pentru viitor este primul nostru proiect pe care îl desfăşurăm în satul Dorobanţu, din trei motive: 1 – proximitate - este foarte aproape de Bucureşti, la numai 45-50 de minute şi activităţile din program sunt implementate cu specialişti din Bucureşti, asigurând un nivel superior de pregătire; 2. transparenţă - pentru orice donator sau partener este facil să vină în comunitate şi să înţeleagă nevoia; 3. Analiză/ Statistici- este încadrat de Banca Mondială cu risc de marginalizare în Atlasul zonelor rurale marginalizate“, spune Ioana Breazu.
Ea spune că datele pe care le-a primit de la primărie arată că pe raza întregii comune din care face parte satul Dorobanţu 53% dintre locuitori au între 4 şi 8 clase, pentru 21,85% nu există date privind nivelul de educaţie şi numai 2,10% au studii superioare.
Ioana Breazu, communication & fundraising manager, Asociaţia EduAct: „ONG-urile, prin expertiză, resurse umane şi sprijin financiar din partea companiilor pot asigura programe adecvate, prin intervenţii specifice.“
„Procentele sunt şocante în condiţiile în care satul se afla la numai 50 de minute de Bucureşti şi poate genera forţă de muncă pentru cel mai mare pol economic al ţării, dacă locuitorii ar avea studii care să îi ajute să se integreze în câmpul muncii. Intervenţia noastră în satul Dorobanţu este gândită pentru minimum opt ani, în aşa fel încât să putem genera o schimbare în statistica pe care am primit-o în 2022.”
Ioana Breazu spune că Asociaţia EduAct începe anul şcolar 2023-2024 cu două proiecte noi adresate învăţământului gimnazial şi celui liceal.
„Programul Buletin Digital se adresează elevilor din clasele V-VIII de pe raza comunei din care face parte satul Dorobanţu. Obiectivul nostru este să creăm un laborator de informatică în care elevii să asimileze practic competenţele digitale pe care acum le învaţă doar teoretic la orele de TIC, completate de o curriculă susţinută de voluntari specializaţi în IT. Aşa cum la 14 ani copiii primesc buletin, vrem să le asigurăm prin programul „Buletin digital“ un set de informaţii adaptat nevoilor secolului în care trăiesc”, detaliază ea.
Cel de-al doilea program la care lucrează asociaţia este un program de orientare în carieră -“Compas vocaţional“, în care oamenii de HR şi voluntariatul angajaţilor din companii cu profiluri diferite le pot deschide copiilor perspective noi.
„Programul se adresează elevilor de liceu de clasa XI şi XII din unităţi şcolare care figurează în statistici cu număr mare de absenţe, abandon şcolar şi copii în afara sistemului de învăţământ, cărora le oferim un context.”
Ioana Brează a subliniat importanţa a trei tipuri de date aferente anului 2022: dintr-o generaţie, 15% din copii abandonează înainte să ajungă în clasa a VIII-a, cea mai mare rată din Europa; 34,5% din populaţie trăieşte la limita sărăciei; 48% din copiii născuţi în 2022 sunt în mediul rural.
„Cu aceste cifre, fără un efort comun din partea autorităţilor, a companiilor şi a ONG-urilor, nu putem crea contexte favorabile. În rândul populaţiei adulte, avem forţă de muncă, dar nu o putem folosi pentru că oamenii nu au studii sau specializări care să le asigure un contract de munca, asociat cu disponibilitatea scăzută de a munci. În rândul copiilor, cei care provin din familii defavorizate, de cele mai multe ori nu sunt încurajaţi să meargă la scoală pentru că în contextul familial şcoala nu este înţeleasă ca o poartă de acces pentru un viitor mai bun. Iar fără sprijin se creează un cerc vicios care pe termen lung duce la o degradare pe piaţa muncii într-o societate care nu are capacitatea să îşi valorifice forţă de muncă”, crede ea.
În sectorul şcolar sunt şase categorii principale de nevoi identificate la nivel naţional, respectiv infrastructura şcolară; echipamente şi materiale didactice pentru a asigura un proces de învăţare eficient; formarea continuă a cadrelor didactice; asistenţă pentru elevi defavorizaţi din categorii marginalizate, tehnologii educaţionale pentru dezvoltarea de competente digitale (inclusiv formare) şi programe educaţionale suplimentare de învăţare non-formală, spune reprezentanta EduAct.
