Datoriile companiilor monitoizate de Fondul Monetar Internaţional faţă de stat au crescut constant, de la an la an, astfel că în decurs de 30 de luni, de la finalul lui 2008 până la 30 iunie 2011, 15 din cele 18 firme au reuşit să acumuleze obligaţii financiare faţă de stat de încă 900 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, în fiecare lună, cei 18 coloşi au mai strâns datorii numai faţă de bugetul de stat de 30 de milioane de euro.
La finalul lui 2009 valoarea cumulată a acestor datorii ajunsese la 5,5 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), iar la sfârşitul lui 2010 suma se ridica la 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), culminând cu 9,3 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro) la 30 iunie anul acesta, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF).
Sumele includ datoriile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de şomaj, dar şi către bugetul asigurărilor de sănătate.
În fruntea datornicilor de anul acesta se află Compania Naţională a Huilei (CNH), care după primul semestru al acesui an datora la bugetul de stat, la bugetul de asigurări sociale, de sănătate şi de şomaj un total de 1,1 miliarde de euro, în creştere cu circa 29% în euro faţă de finalul anului 2008, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor transmise de ANAF.
De asemenea, CFR SA, compania care se ocupă cu administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice, avea la 30 iunie datorii la bugetul general consolidat al statului de aproape 513 milioane de euro, în condiţiile în care anul trecut avea datorii totale de 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. De altfel, CFR SA este şi compania de stat cu cele mai mari pierderi înregistrate în 2010, şi anume 308 milioane de euro.
Podiumul datornicilor este completat de Electrificare CFR S.A., cu obligaţii restante la stat de 135 milioane de euro la 30 iunie, în creştere cu aproape 120% faţă de finalul anului 2008.
Deşi mare parte din aceste companii primesc şi subvenţii de la stat, în unele cazuri ele ajung să rămână în bilanţ cu datorii uriaşe faţă de bugetul general consolidat.
CNH, fără scutiri la plată
Cum se justifică avansul cu aproape o treime a obligaţiilor CNH la bugetul de stat? "Anul trecut au crescut exponenţial majorările şi penalităţile pentru cei care nu şi-au plătit datoriile la termen, ceea ce a condus la o creştere a datoriilor faţă de stat. Noi am plătit o parte din datoriile la stat, dar ele se sting în ordinea vechimii, astfel că nu plătim o datorie curentă, ci datorii, spre exemplu, din 2000. Mai este o problemă, în condiţiile în care ANAF procedează în următorul fel: îmi ia 91% din bani şi stinge majorări şi penalităţi şi numai 9% pentru debit. Astfel, suntem ca într-un bulgăre care se rostogoleşte, pentru că datoriile nu se sting, ci doar majorările şi penalităţile", a afirmat Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei.
El a mai spus că la creşterea datoriilor faţă de stat a contribuit şi faptul că guvernul nu a oferit un ajutor suficient companiei, în condiţiile în care subvenţia nu acoperă diferenţa dintre preţul de livrare şi costul producţiei. "Compania a vândut sub costul producţiei, dar în acelaşi timp a avut de plătit şi furnizorii, salariile, dar şi datorii la stat. CNH nu a beneficiat de nicio scutire la plată din partea statului", a mai spus Jujan.
Costul de producţie al huilei din Valea Jiului este cu 40% mai mare comparativ cu preţul de vânzare către termocentrale.
În perioada 1990-2006 statul a cheltuit pentru susţinerea sectorului minier (cărbune, minereu şi nemetalifere) suma de 6,3 miliarde de dolari, structurate pe subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţia socială, alocaţii de capital pentru investiţii. În perioada 2007-2009 ajutorul de stat acordat doar pentru industria carboniferă (subvenţii pe produs şi subvenţii pentru protecţia socială) pentru huilă este de circa un miliard de lei, iar alocaţiile de capital pentru lignit în sumă de 119,3 milioane de lei. În ciuda acestor bani mineritul nu este o afacere rentabilă în România, continuă să producă tragedii umane, pierderi de sute de milioane de euro şi datorii de miliarde.
Mai există şi buni-platnici
La polul opus, Metrorex, compania care operează reţeaua de metrou din Capitală, a terminat anul 2008 pe zero datorii la stat, aceeaşi situaţie fiind şi la mijlocul lui 2011.
"Probabil că am ştiut să ne gospodărim cum se cuvine, să ţinem şi metroul în exploatare, să mergem mai departe cu investiţiile, dar şi să ne achităm datoriile la stat. Nu-mi explic ce s-a întâmplat la celelalte companii de stat", a afirmat Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex. De altfel, Metrorex nu a încheiat niciun alt an cu datorii la stat. "O dată dacă faci greşeala asta, să rămâi cu obligaţii restante la stat, mai faci şi data viitoare, astfel că se adună datoriile, la care se adaugă şi penalităţi sau amenzi", spune Udrişte.
Printre companiile care nu aveau probleme cu datoriile la stat la începutul lunii iulie se numără şi Tarom, companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii ce ar urma să fie privatizată în proporţie de 20%. Instituţia a făcut primul pas în acest sens, în condiţiile în care a anunţat marţi că organizează o licitaţie în vederea selectării brokerului care va pregăti, promova şi intermedia oferta publică secundară de vânzare de acţiuni în cadrul Tarom.
Deşi s-a achitat de banii restanţi la stat, operatorul aerian de stat Tarom face parte din lista companiilor de stat cu pierderi mari, în condiţiile în care anul trecut a înregistrat pierderi de aproape 80 de milioane de euro.
Bilanţul de anul trecut al Tarom arată cu atât mai rău cu cât nivelul cifrei de afaceri, deşi în creştere cu 13,8% faţă de 2009, este similar cu cel atins la începutul anilor 2000, pierderile fiind însă duble faţă de acea perioadă.
De menţionat este faptul că evoluţia Tarom vine în contextul a doi ani de criză care au bulversat întreaga industrie de aviaţie. Anul trecut compania a transportat 2,2 milioane de pasageri, în creştere cu aproape un sfert, dar şi-a majorat şi cota de piaţă de la 19,7% la 22,4%.
Cu toate acestea, pierderile s-au adâncit, cel mai probabil din cauza strategiei adoptate în 2009 privind lansarea unor bilete de avion cu preţuri apropiate celor practicate de companiile aeriene low-cost.
Pe lângă Tarom şi Metrorex, ambele companii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, şi un alt colos din portofoliul statului, Complexul Energetic Turceni,
avea datorii zero faţă de stat la începutul lunii iulie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
