Piaţa locală de brânzeturi este în continuă dezvoltare, producătorii mizând pe lângă reţetele tradiţionale româneşti şi pe tehnici de producţie din ţări precum Italia, Elveţia, Spania sau Franţa. În contextul în care consumul de brânzeturi din România este sub media europeană, producătorii spun că este loc de creştere.
„Piaţa românească de brânzeturi are un potenţial semnificativ de creştere, având în vedere interesul crescând pentru produsele locale şi autentice. Suntem pregătiţi să răspundem acestui trend“, a spus Daniel Donici, managing partener în cadrul producătorului român de lactate Artesana, care are în portofoliu mai multe tipuri de brânzeturi, inclusiv maturate.
România are peste 350 de producători de brânzeturi, arată datele Eurostat, în timp ce în Spania şi Franţa au peste 500, iar în Elveţia sunt înregistraţi peste 2.300 de astfel de producători şi în Italia peste 1.600.
Pe de altă parte, România se află pe locul 9 în topul producătorilor de brânzeturi de la nivel european, cu o producţie de 98.800 tone. Clasamentul este condus de Franţa (1,8 milioane de tone), Italia (919.000 de tone) şi Spania
(540.000 de tone), conform datelor Eurostat, aferente anului 2021 (ultimele disponibile). În plus, datele companiei de cercetare de piaţă Market Vector arată că anul trecut vânzările de brânzeturi s-au situat la 90.000 de tone, în scădere faţă de anii precedenţi, tendinţă care nu a ocolit multe sectoare din industria alimentară. Cu toate acestea, românii pun mai multe produse premium în coşul de cumpărături săptămânal.
„Piaţa brânzeturilor se află astăzi într-un proces de «fermentare», iar până va ajunge la maturitate deplină mai este nevoie de timp. În acelaşi timp, este un loc atât de efervescent încât observăm cum constant producătorii propun noi produse şi reţete sau chiar avem bucuria să aflăm că apar noi şi noi producători pe piaţă, fie ei locali sau regionali“, a declarat şi Anca D'Arfeuille, FMCG director, Carrefour România.
Carrefour a lansat la jumătatea anului trecut programul Poftim Brânza Românească, care astăzi reuneşte producători precum Artesana, Five Continents, Lăptăria cu Caimac, Amilact, Torockoi şi Arkase.
„Piaţa românească de brânzeturi are un potenţial mare de creştere, este în continuă dezvoltare şi consumatorii caută produse de calitate“, a spus şi Eduardo Khalil, director de vânzări al Five Continents, o companie cu o istorie de 30 de ani.
Pe de altă parte, Anca D’Arfeuille subliniază că retailerul este astăzi într-un proces activ de căutare de noi parteneri alături de care să extendă gama cu reţete consecrate. „Lansăm o invitaţie continuă către furnizorii care sunt la fel de pasionaţi de brânză şi produse româneşti de calitate ca şi noi. Extinderea amprentei noastre locale şi consolidarea parteneriatelor reprezintă un câştig atât pentru noi, cât şi pentru fermieri“.
La rândul lui, Gilles Ballot, care a fost numit în februarie în funcţia de CEO al Carrefour România, este un iubitor al brâzeturilor şi a observat de-a lungul timpului cum s-a schimbat piaţa locală. El a lucrat acum mai bine de 20 de ani în România, atunci când compania franceză Danone îşi contura intrarea pe piaţă şi a fost direct implicat în crearea unor noi produse care să adreseze nevoile în creştere ale românilor pe zona de lactate, dar ţinând cont şi de gusturile şi produsele tradiţionale. Cum s-a schimbat piaţa prin ochii executivului francez? „Acum când mă uit la piaţa de lactate, îmi este clar cât de mult a evoluat de la câteva produse cheie, precum telemeaua, caşcavalul, laptele, iaurtul, spre multă diversificare şi personalizare. Raionul nostru de lactate dintr-un hipermarket, spre exemplu, este foarte bogat, cu opţiuni de brânzeturi speciale, multe variante de iaurt, lapte, smântână, opţiuni bio sau produse dedicate dietelor speciale, precum fără lactoză sau alegeri vegetale pentru consumatorii noştri“, a punctat Gilles Ballot, care estimează o expansiune în această zonă de noi produse, adaptate stilului de viaţă contemporan şi alegerilor mereu în schimbare. „Văd foarte mult potenţial în această direcţie, este o zonă deloc explorată în piaţă şi mă bucur că noi, Carrefour, suntem primul retailer care sprijină producătorii pentru dezvoltarea produselor“, a mai spus el.
Pe de altă parte, Adrian Cocan, cofondator al Lăptăriei cu Caimac, crede că piaţa românească de brânzeturi este încă la început. De asemenea, el consideră că consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege conştient, apoi de a-şi rafina gusturile, să înveţe să aprecieze produsele de calitate. „Au nevoie şi să aibă la îndemână o gamă extinsă de produse. În acelaşi timp, producătorii trebuie să investească atât în calitatea produselor, cât şi în educarea publicului“, a punctat el. Datele Lăptăriei cu Caimac arată faptul că în România consumul anual de brânzeturi este cu 65% mai redus decât în Franţa.
„Mai interesant este însă nivelul valoric mediu: 13,4 euro pe kilogram în Franţa, 11,2 euro pe kilogram în Polonia şi doar 5,9 euro pe kilogram în România. Cantitativ, creşterea potenţială este de 50%, adăugând şi o creştere a preţului (dintr-o orientare în timp a publicului spre produse de înaltă calitate), rezultă un potenţial viitor al pieţei de 300% faţă de nivelul actual“, a mai spus Adrian Cocan. El adaugă că cu toate acestea, este de aşteptat ca această transformare să dureze o perioadă semnificativă de timp şi să necesite eforturi comune din partea producătorilor de brânzeturi de calitate, a sectorului retail şi a celor care au un rol activ în educarea consumatorilor. „Proiectul Carrefour este un exemplu excelent în acest sens“, a menţionat antreprenorul.
În prezent, datele companiei de cercetare Market Vector arată că 31,8% din valoarea pieţei de brânzeturi este dată de caşcaval, fiind urmat de telemea (26,9%) şi de specialităţi (13%).
Pe de altă parte producătorii spun că au întâmpinat la intrarea pe piaţă o serie de provocări, dar mizând pe calitate premium au depăşit aceste probleme. „La intrarea pe piaţă, am întâmpinat provocări legate de distribuţie şi conştientizare a brandului. Iniţial, ne-am bazat pe târguri şi magazine mici, iar extinderea în retail a fost dificilă. Cu toate acestea, am reuşit să ne facem un loc în piaţă, demonstrând calitatea şi autenticitatea produselor noastre“, a spus Daniel Donici, cofondator al Artesana.
