Guvernul ignoră construcţiile care vor scădea sub 9 mld. €, deşi România are doar 500 km de autostradă şi trenurile circulă cu 46 km/oră

1 oct 2013 Autori: Andrei Cîrchelan , Andreea Neferu , Cristi Moga

Piaţa locală a construcţiilor va reveni pe scădere anul acesta şi va ajunge sub nivelul de 9 miliarde de euro, faţă de 9,3 mld. euro în ultimii doi ani, în ciuda faptului că domeniul ar trebui să fie, alături de energie, agricultură sau turism, pe lista de priorităţi a guvernului datorită deficitului de infrastructură de transporturi şi a calităţii scăzute a fondului locativ.

Investitorii imobiliari „trebuie să uite de finanţări bancare“, cel puţin pentru o perioadă, iar instituţiile statului resimt tăierea sumelor pentru investiţii din buget şi deocamdată nu pot compensa deficitul de finanţare prin fonduri europene, au fost concluziile conferinţei naţionale de construcţii organizate ieri de ZF şi revista Business Construct.

În acelaşi timp, trenurile de călători au o viteză medie de 46 de kilometri pe oră, iar cele de marfă de 23 de kilometri pe oră, în condiţiile în care 8.000 din cei 10.700 de kilometri de cale ferată nu sunt reabilitaţi, iar numărul de kilometri de autostradă - 548 - plasează România la coada Europei în ceea ce priveşte infrastructura rutieră.

Priorităţile se schimbă de la un guvern la altul, astfel că actualul director general al CNADNR, Narcis Neaga, afirmă că autostrada Sibiu - Piteşti, care ar trebui să completeze Coridorul IV paneuropean, dintre Nădlac şi Constanţa, nu mai este o prioritate, ci este luată în calcul varianta construirii unei autostrăzi între Sibiu şi Braşov, care ar urma să fie legată de Capitală prin Ploieşti.

„Priorităţile mele ar fi semnarea contractului de concesiune pentru autostrăzile Comarnic - Braşov, Craiova - Piteşti şi inelul de centură sud al Capitalei. O altă prioritate ar fi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE. A treia ar fi să trecem cât de cât bine peste iarnă, iar a patra ar fi îmbunătăţirea imaginii companiei“, a declarat Neaga la evenimentul organizat în parteneriat cu CIROM, Astra, Opel, Henkel şi MCA Grup.

Şeful Companiei de Drumuri speră să implementeze bugete multianuale pentru această instituţie şi să ajungă să finanţeze circa jumătate din investiţii din fonduri europene. Anul acesta un singur proiect important are programată începerea lucrărilor, şi anume centura oraşului Bacău, în timp ce trei din cele patru tronsoane ale autostrăzii Orăştie - Sibiu ar trebui finalizate.

Până la sfârşitul lunii octombrie ar trebui desemnat câştigătorul licitaţiei pentru construirea în concesiune a autostrăzii Comarnic - Braşov, în timp ce tronsonul care ar trebui să lege şoseaua Petricani de autostrada Bucureşti - Ploieşti este blocat din cauza lipsei de finanţare, a mai spus Neaga.

În aceste condiţii, jucătorii din piaţa de construcţii nu pot vorbi de creştere.

„Nu avem estimări optimiste (privind evoluţia pieţei cimentului - n. red.). Lucrările majore de infrastructură nu sunt demarate şi nu sunt în situaţia de a aduce un plus. Aşteptăm un minus 2 - 5% în piaţa cimentului pe tot anul. În prima jumătate a anului piaţa cimentului a scăzut cu 6%“, a declarat Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM.

Evoluţia pieţei cimentului este strâns legată de cea a construcţiilor, care în prima jumătate a anului a scăzut cu circa 7%, pe fondul unui declin al lucrărilor de infrastructură de peste 10%.

„Până la finalul anului piaţa construcţiilor va ajunge la un nivel de sub 9 miliarde de euro, faţă de un nivel de circa

9,3 mi­liarde de euro în 2011 şi 2012“, a precizat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antre­prenorilor de Construcţii (ARACO).

Plosceanu consideră că în următorii ani constructorii români nu vor mai putea concura cu jucătorii străini, care vor ajunge să domine piaţa şi vor practica preţurile din ţările de origine, în condiţiile în care gradul mediu de profitabilitate al acestora a fost anul trecut de -10%, iar gradul de îndatorare reprezintă 80% din active.

După o uşoară creştere a numărului de angajaţi din construcţii consemnată anul trecut, efectivele de lucrători din această industrie au început din nou să scadă, la nivelul de 360.000 de oameni, iar Plosceanu consideră că după această iarnă numărul lucrătorilor va scădea sub 300.000.

Pe fondul liberalizării forţei de muncă în vestul Europei, există pericolul ca şi alţi profesionişti din industrie să aleagă să plece pentru salarii de trei-cinci ori mai mari şi mai multă stabilitate.
 

Care sunt soluţiile?

„Ar trebui stabilită o strategie pentru stimularea investiţiilor, fresh money, şi este necesară o încredere mai mare în antreprenoriatul local din toate domeniile. Când ai o afacere cu 100 sau 1.000 de angajaţi, ai şi o responsabilitate socială“, afirmă Raul Doicescu, preşedintele firmei de construcţii Bog’Art SRL, companie cu o cifră de afaceri de 76 de milioane de euro în 2012.

Doicescu consideră că în piaţa imobiliară finanţarea bancară este la ora actuală „un vis frumos“, ţinând cont şi de faptul că doar în Bucureşti sunt între 8.000 şi 10.000 de apartamente noi nevândute.

„Statul aşteaptă un TVA de 24% pentru aceste apartamente. Nu ar fi mai bine să ia 5% decât să nu ia nimic?“, se întreabă Doicescu. Şi Plosceanu susţine necesitatea scăderii nivelului general al TVA sub pragul de 20% pentru încurajarea investiţiilor.

Totodată, la nivelul guvernului ar trebui decretat că domeniul construcţiilor reprezintă o prioritate pentru Executiv, deoarece într-o piaţă care continuă să scadă şi nu se văd perspectivele revenirii pe creştere nimeni nu este dispus să investească.

„Atâta timp cât construcţiile nu sunt un domeniu prioritar pentru nimeni, băncile sunt primele care semnalează acest lucru. Având în fiecare an o descreştere de 10%, nicio bancă nu va pune bani în ceva care nu se dezvoltă“, a mai spus Doicescu.
 

Antreprenorii ies la export, dar „capitaliştii din vest nu ne primesc uşor“

O serie de producători de materiale de construcţii, precum AdePlast, Final Distribution sau MCA, şi-au făcut curaj în ultimii ani să plece la export cu adezivi, ţigle metalice sau uşi de garaj, în condiţiile în care cererea pe piaţa locală a scăzut, dar cel puţin în vestul Europei nu au fost primiţi „cu braţele deschise“.

„Am citit de dimi­neaţă cum premierul României îi invita pe cei de la Leoni să le ofere ajutor de stat. Nouă când am cerut sprijin la realizarea unei investiţii ni s-a spus că AdePlast are resurse proprii pentru dezvoltare. Păi companiile străine nu au? Uitaţi ce a făcut Nokia. A luat ajutor de stat şi apoi a plecat. Ar trebui încurajate mai mult şi firmele locale“, a declarat Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale de construcţii AdePlast, care şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro.

Nici banii din finanţările europene nu se obţin uşor, astfel că Andrei Dumitrescu, country manager al diviziei adezivi din cadrul grupului Henkel, spune că încă nu a încasat sumele rambursabile din investiţia de 10 milioane de euro realizată într-o fabrică din Roznov, judeţul Neamţ.

„Mi-ar fi plăcut să fie eficientă până la capăt utilizarea fondurilor UE în construcţia fabricii de adezivi Henkel de la Roznov, adică să primim şi banii“, a spus Dumitrescu, cel care coor­donează activitatea unei divizii care deţine trei fabrici în România. Jucătorii din domeniu afirmă în schimb că apetitul băncilor pentru finanţarea investiţiilor în fabrici de materiale de construcţii s-a mai dezgheţat, astfel că AdePlast a obţinut credite de circa 22 milioane de euro în ultimii doi ani pentru dezvoltarea a patru fabrici, iar grupul MCA are un proiect prin care va creşte cu 50% capacitatea fabricii de uşi de garaj.

„Băncile, în momentul de faţă, dacă ai o afacere solidă, nu cred că nu ar dori să dea bani“, spune şi Dan Mircescu, direc­to­rul general al producătorului de ţiglă metalică Final Distri­bution.

Pentru a compensa sezonalitatea puternică de pe piaţa locală din acest sector, compania caută să atace ţările din sudul Europei, dar şi din Africa, unde „nu există producători din estul sau vestul Europei. Dacă eşti din România sau Franţa, tot producător european eşti“.

Producătorul de uşi MCA va realiza anul acesta exporturi de 2,5 milioane de euro, faţă de un nivel de un milion de euro anul trecut, dar Ciprian Oprea, directorul general al firmei, afirmă că este falsă impresia conform căreia se fac uşor banii la export.

Care sunt perspectivele? „Avem 8,5 milioane de locuinţe de anvelopat. În aceste condiţii nu trebuia să ştim ce înseamnă criza“, a spus Tiberiu Andrioaiei, secretar general al Patro­na­tului Societăţilor de Construcţii.

„În loc de implicarea în conflicte mici ar trebui ca jucătorii din această piaţă să realizeze o listă de interese comune şi să con­tribuie la îndeplinirea acestora“, a concluzionat reprezen­tantul Patronatului Societăţilor de Construcţii.
 

Narcis Neaga, director general, CNADNR

  • Priorităţile mele ar fi semnarea contractului de concesiune pentru autostrăzile Comarnic-Braşov, Craiova-Piteşti şi inelul de centură sud al Capitalei. O altă prioritate ar fi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE. A treia ar fi să trecem cât de cât bine peste iarnă, iar a patra ar fi îmbunătăţirea imaginii companiei.

  • În 15 octombrie aşteptăm ofertele (pentru concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov - n.red.), după care avem o perioadă de evaluare de 10-15 zile. Spre finalul lui octombrie sperăm să avem un câştigător.

  • În cazul autostrăzii Sibiu-Piteşti, terenul e complet împotriva construcţiilor de acest gen. Varianta la care ne-am gândit ar fi o autostradă pe ruta Sibiu-Braşov în loc de Sibiu-Piteşti. Acesta e unul din scenarii. Vom încerca să pornim o licitaţie pentru studiul de fezabilitate.

  • Anul acesta începe probabil construcţia centurii Bacăului. Sperăm ca după începutul lui octombrie să se dea startul la lucrări.
     

Mihai Rohan, preşedinte, CIROM

  • Nu avem estimări optimiste (privind evoluţia pieţei cimentului - n. red.). Lucrările majore de infrastructură nu sunt demarate şi nu sunt în situaţia de a aduce un plus. Aşteptăm un minus 2-5% în piaţa cimentului pe tot anul. În prima jumătate a anului piaţa cimentului a scăzut cu 6%.

  • Durata vieţii betonului (utilizat în construcţia de infrastructură rutieră - n.red.) este de 20-30 de ani, comparativ cu cinci ani la bitum. Din datele noastre, valoarea investiţiei pentru o autostradă din beton este apropiată de cea din bitum. Am dori să vedem o autostradă locală de 100 de kilometri din beton pentru a putea compara. Astfel, s-ar încuraja producţia locală şi nu am mai importa bitum. Industria noastră este o industrie locală, care utilizează materiile şi mâna de lucru locale.

  • Suntem preocupaţi de proiectarea construcţiilor. Aproximativ 35% din totalul consumului energetic se produce în clădiri, de când se ia materia primă până la demolare.


Laurenţiu Plosceanu, preşedinte, ARACO

  • Până la finalul anului piaţa construcţiilor va ajunge la un nivel de sub 9 miliarde de euro, faţă de un nivel de circa 9,3 miliarde de euro în 2011 şi 2012.

  • Abandonarea investiţiilor, neplata creanţelor şi impredictibilitatea arată că după 2014 companiile autohtone nu vor putea să concureze cu firmele străine pe piaţa locală. După ce constructorii români vor dispărea, antreprenorii europeni vor câştiga licitaţiile, dar vor lucra cu preţurile din pieţele lor de origine.

  • Primul risc major ţine de faptul că din punct de vedere guvernamental nu vedem o viziune pentru următorii ani în România. Al doilea risc major e continuarea amprentei politice evidente în alocările de proiecte în licitaţii. Al treilea risc ţine de aplicarea unui cadru legislativ care creează mari probleme. Gradul de îndatorare a companiilor de construcţii este la 80% din nivelul activelor. Rata de profit în 2012 a fost de minus 10 procente.

  • În construcţii a devenit o nebunie să îţi propui să îţi menţii activitatea.


Jean Nicolaos, director strategie şi relaţii internaţionale, CFR SA

  • Din păcate, avem mari rămâneri în urmă la reparaţiile capitale (ale căii ferate - n.red.). Dacă până în 1989 făceam cam 300 km de reparaţii capitale pe an, astăzi din cauza lipsei fondurilor necesare reabilităm 10 kilometri pe an, ceea ce este insuficient.

  • Avem restanţe la reparaţii capitale pe circa 8.000 km din totalul de 10.700 km de reţea. Viteza medie a trenurilor de călători este de 46 km/oră, iar pentru cele de marfă este de 23 km/oră.

  • Pentru noi prioritatea este reabilitarea ramurii nordice a Coridorului IV paneuropean, care conectează frontiera de la Curtici cu Arad, Simeria, Sighişoara, până la Bucureşti şi Constanţa.

  • Pentru 2014 - 2020 intenţia noastră este de a face ramura sudică a Coridorului IV.


Adrian Angelescu, director servicii programe de investiţii, Metrorex

  • În 25-30 de zile va porni şi al doilea TBM (utilaj de săpare a tunelurilor - n.red.) la magistrala 5 de metrou Eroilor - Drumul Taberei. Sperăm ca lucrările să se finalizeze la începutul lui 2015, după care în 2016 să fie pusă în funcţiune ma­gistrala.

  • Următoarea prioritate e continuarea magistralei 5 de metrou Eroilor - Iancului - Pantelimon, unde avem o strategie în două etape. În 2017 vrem să punem în funcţiune secţiunea Pantelimon - Iancului, iar în 2019 Iancului - Eroilor.

  • Mai avem în plan pentru perioada următoare începerea lucrărilor pentru conexiunea cu Aeroportul Otopeni. Până în 2017 vrem să începem lucrările. Punerea în funcţiune este estimată pentru 2021.
     

Dumitru Nancu, director general, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL)

  • Problema în a construi în România este sursa de finanţare. Sunt de patru luni la conducerea agenţiei. La 1 ianuarie bugetul agenţiei era de 11 milioane de lei şi arieratele însumau 22 de milioane de lei, iar după rectificare am asigurat deblocarea celor 42 de şantiere începute, echivalentul a 2.500 de locuinţe. Lucrările au fost sistate un an de zile, pentru că nu exista finanţare.

  • Statul român a construit din 2002 până acum 30.840 locuinţe. Suntem în proces de vânzare şi toţi aceşti bani pe care îi vom obţine vor merge în construcţia de noi locuinţe. Dacă reuşim să vindem 10.000, ne asigurăm bugetul pe doi ani de zile.

  • Procesul (de vânzare - n. red.) a început. Din 5 septembrie, 200 locuinţe au fost vândute, sub noile prevederi ale programului Prima casă.


Ion Dogeanu, director executiv, Agenţia Locală pentru Energie, Primăria Sectorului 1 Bucureşti

  • Anul trecut erau recepţionate în sectorul 1 apro­xi­ma­tiv 500 de blocuri din cele care se califică pentru a fi reabilitate. Acest program naţional a devenit pen­tru sectorul 1 un program local, pentru că din banii guvernamentali nu a venit niciun leu.

  • Anul acesta se va face recepţia la alte 200 de blocuri, iar anul viitor la încă 200. În total, vor fi aproximativ 900 de blocuri.

  • Ideea care stă la baza acestui program (de rea­bi­li­ta­re termică - n.red.) este răul care ne aşteaptă, mai exact creşterea facturii energetice. În urma moni­to­ri­zării realizate până în prezent, având date pentru doi ani, facturile după reabilitare au scăzut cu 64%. Peste doi ani am putea spune clar dacă efortul de reabilitare a meritat.

  • Va urma o a doua etapă de reabilitare, în care vor fi incluse toate locuinţele din sector pentru care acest lucru este necesar, inclusiv cele individuale.


Ciprian Oprea, director general, MCA Grup

  • Declinul pieţei locale a generat nevoia de a căuta noi pieţe şi am decis să exportăm. Primele pieţe pe care am ieşit au fost Bulgaria şi Serbia. Prima impresie este că la export banii se fac mai uşor. Nimic mai fals. Printre obstacolele întâlnite sunt lipsa experienţei şi costurile ridicate pentru investiţiile iniţiale.

  • În 2012 am vândut la export produse de 1 milion de euro. În primul semestru al acestui an am vândut tot 1 milion de euro, iar pentru întreg anul ne aşteptăm la exporturi de 2,5 milioane de euro.

  • Băncile sunt dispuse să dea bani dacă businessul arată bine. Avem un program de investiţii şi aşteptăm să ne finalizăm strategia pe următorii doi ani. Capacitatea de producţie va creşte cu 50%.


Cătălin Chiriac, vicepreşedinte, Astra Asigurări

  • Problema capitalului e una foarte importantă şi creditele de la bancă şi asigurătorii nu pot să pună la dispoziţie acest capital, dar cel puţin prin câteva linii de business pot să-l cruţe şi asta e destul de important. Avem în paleta noastră de produse aşa numitele asigurări de garanţii financiare sau garanţii contractuale. Ca urmare a acestui fapt, garanţiile de par­ti­cipări la licitaţii, de bună execuţie a con­trac­telor şi altele pot fi achiziţionate doar prin plata unei prime de asigurare şi nu prin blocarea unei linii de credit sau a unor fonduri proprii în cadrul băncilor sau prin gajarea suplimentară a unor bunuri.

  • Într-o ţară unde avem o incidenţă a asigurărilor de maxim 25-30% şi în prezent de 8%, nu putem spune că merge bine programul asigurărilor de locuinţe. Românul nu are apetit pentru aşa ceva.


Tiberiu Andrioaiei, secretar general, Patronatul Societăţilor de Construcţii

  • Autorităţile publice au folosit exagerat cuvântul gratuit, mai ales în campaniile electorale. Avem 8,5 milioane de locuinţe de anvelopat. În aceste condiţii nu trebuia să ştim ce înseamnă criza.

  • Astăzi România are tot ce îi trebuie pentru a da drumul la acest program de reabilitare. Ce ne mai trebuie e un plan integrator bazat pe reorganizarea legislaţiei, stabilirea unei matrice a resurselor de finanţare, care să scaneze toate posibilităţile, dar şi promovarea unui asemenea pachet.

  • Marea noastră problemă, mai ales în perioadele cu presiune, este aceea a declarării calităţii. E greu să inovezi în fiecare zi în acest domeniu şi atunci se ajunge la bătaia în preţuri. În loc de implicarea în conflicte mici, ar trebui ca jucătorii din această piaţă să realizeze o listă de interese comune şi să contribuie la îndeplinirea acestora.


Premiile Business Construct

Din acest an, ZF şi Business Construct acordă premii celor mai activi jucători din piaţa de construcţii, companii care cresc şi continuă să investească în ciuda unui climat nefavorabil

Premiul „Antreprenorul român în industria materialelor de construcţii“

Marcel Bărbuţ conduce cel mai mare producător local de materiale de construcţii, AdePlast, cu afaceri de 41,5 milioane de euro anul trecut. Compania este unul dintre cei mai activi jucători din piaţa de profil, deschizând numai în ultimul an trei noi fabrici pe cele trei platforme pe care compania le deţine la Oradea, Ploieşti şI Roman. Mai mult, AdePlast a anunţat ieri lansarea ofertei publice iniţiale (IPO) a companiei, ce va fi urmată de listarea acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti. Aceasta este prima ofertă publică iniţială de vânzare de acţiuni lansată de o companie privată în ultimii cinci ani pe piaţa locală de capital.

Premiul „Constructorul anului“

Spre deosebire de alte mari firme locale de construcţii, care fac afaceri în special din contractele încheiate cu statul, firma Bog’Art, controlată de omul de afaceri Raul Doicescu, a avut de-a lungul timpului în principal contracte în mediul privat. Firma Bog’Art a reuşit  în ultimul an să îşi adjudece o serie de contracte de anvergură, printre care parcul de afaceri Floreasca Park, dezvoltat de compania Portland Trust, imobilul Green Gate, realizat de firma cehă S Group, precum şi două blocuri din ansamblurile rezidenţiale Edenia şi Optima ale dezvoltatorului Adama.

Premiul „Cea mai eficientă utilizare a fondurilor europene în construcţia unei fabrici“

Nemţii de la Henkel au deschis în această primăvară o fabrică de adezivi în zona Moldovei, în judeţul Neamţ, într-o perioadă în care investiţiile în industria materialelor de construcţii au pierdut din elan, iar cei mai mulţi jucători se luptă cu cererea în scădere şi cu un şir lung de insolvenţe şi falimente. Investiţia în fabrică s-a ridicat la circa 12 milioane de euro, un sfert din bani provenind de la Uniunea Europeană.

Premiul „Exportatorul anului 2013 în piaţa materialelor de construcţii“

Final Distribution se numără printre firmele de materiale de construcţii care au intrat recent la export, pregătindu-se în prezent să atace şi pieţe considerate „exotice“, precum cele din Africa. Compania a demarat livrările anul trecut, după ce a finalizat o investiţie de 0,5 milioane de euro într-o linie de producţie de ţiglă metalică în Băicoi, judeţul Prahova. După ce a livrat la export în ţări precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova sau Ucraina, Final Distribution se pregăteşte să intre în ţări precum Nigeria, Tanzania şi Kenya.

Premiul „Cea mai mare investiţie într-o fabrică de materiale de construcţŢii finalizată pe timp de criză“

Mădălina Dumitru, regional marketing manager, Xella România, Ungaria şi Bulgaria

Nemţii de la Xella au finalizat în plină criză, în 2010, o fabrică de BCA la Păuleşti, judeţul Prahova, în care au investit circa 32 de milioane de euro. Această este cea mai mare sumă investită de un producător de materiale de construcţii într-o singură fabrică nouă, după izbucnirea crizei în urmă cu cinci ani. Unitatea de producţie a Xella realizează BCA în special pentru piaţa locală, însă compania realizează exporturi şi către Republica Moldova, potrivit celor mai recente informaţii.

Premiul „Cea mai importantă tranzacţie în industria construcţiilor pe timp de criză“

Dragoş Militaru, director general, grupul Fabryo – Atlas Paints

Producătorul de vopsele şi tencuieli decorative Fabryo, controlat de fondul de investiţii Oresa Ventures, a încheiat anul acesta procesul de fuziune cu producătorul de materiale şi finisaje pentru construcţii Atlas Paints, desprins din compania Atlas Corporation a grecului John Sitinas. Tranzacţia are o importanţă majoră în contextul în care uneşte doi dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de vopsele.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.10.2013

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.10.2013

 
Cuvinte cheie:
constructii
, gala Business Construct
, infrastructura
, prioritati

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide