Afaceri de la zero

Bani din soare, sticla si dragoste de frumos

Intr-o lume a termopanelor si betoanelor, producatorii transilvaneni de vitralii reusesc sa cladeasca bucata cu bucata, o afacere prospera si din ce in ce mai colorata.

Albastru, portocaliu, galben, rosu, verde. Apa, aer, foc, munte, padure, mare. Un joc nesfarsit de lumina, umbre si culoare, care da viata unui etern mister: sticla. O lume picturala este transpusa in bucati de sticla mari si mici, colorate, unite printr-o linie franta pe alocuri, ce aminteste de linia vietii, plumbuita si nesfarsita. Se numesc vitralii si au vazut pentru prima oara lumina soarelui in jurul anului 1100 d.Hr. Au avut perioada lor de glorie, innobiland curentul Art Nouveau, dupa care au cazut intr-o trista si inexplicabila uitare. De cativa ani incoace, insa, frumusetea lor a inceput sa fie din nou apreciata si cautata.



O revista plina de idei

Una dintre firmele clujene care dezvolta un astfel de business este Vitralis, care a aparut pe piata in martie 2003, fiind rezultatul... rasfoirii unei reviste de decoratiuni interioare. "Am vazut intr-o revista usi cu vitralii si mi-a placut ideea. Pe net am gasit tot ce aveam nevoie pentru producerea vitraliilor, inclusiv modul de lucru, dupa care am sunat la ambasadele Austriei si Ungariei sa ne dea furnizori de sticla Spectrum, o sticla speciala, colorata in masa, care se produce in cateva sute de nuante. Atunci nu stiam ca exista si in Romania astfel de sticla, asa ca am inceput sa lucram cu furnizori unguri. Initial am investit in jur de 3.000 de euro, iar primul drum l-am facut in Ungaria, de unde am dus chiar numai strictul necesar pentru inceperea afacerii: masina de slefuit, diamantele pentru taiat si vreo 15 nuante de sticla", a declarat pentru ZF Transilvania Dan Pop, unul dintre cei doi asociati ai firmei Vitralis. In prima luna, urmand indicatiile gasite pe Internet, Dan Pop a inceput sa invete singur cum se taie sticla, cum se topeste si se lipeste plumbul, pe scurt, cum se realizeaza un vitraliu de la A la Z. Prima lucrare pe care a dus-o la bun sfarsit la doua luni de la ideea pe care a avut-o, a fost o lebada care si astazi sta la loc de cinste in sediul firmei. Dar inceputul nu s-a dovedit la fel de roz ca sticla de vitralii. "Prima comanda pe care am avut-o a venit din partea unui italian care dorea cateva mostre de rame foto, lampi sub forma de fluture si candele. I-am facut zece seturi de prezentare pe care urma sa le duca in Italia si sa testeze piata. Dus a fost. Nu ne-a platit nimic", povesteste Dan Pop.

De la o comanda o data la sase saptamani, Vitralis a ajuns azi sa produca 2 metri patrati de vitralii pe saptamana. Cel mai dificil pas pentru cei doi asociati ai firmei, Dan Pop si Tania Radu, a fost gasirea clientilor. "Cu toate ca aveam patru ani de munca in domeniul asigurarilor, partea cea mai grea a fost sa ajungem la clienti, sa le formam gustul si sa-i lamurim ca vitraliile sunt lucruri frumoase. Acum, piata este in crestere, a devenit mult mai interesata de acest domeniu, arhitectii fiind cei care se gandesc din ce in ce mai mult, atunci cand proiecteaza o casa, sa o decoreze cu vitralii. 90% din comenzile noastre sunt aduse de arhitecti sau de clienti multumiti de ce le-am realizat", spune managerul firmei Vitralis.



Modele pentru toate gusturile

Clientii opteaza de cele mai multe ori pentru modelele pe care le gasesc ei insisi prin diferite reviste, fotografii sau albume de arta si, in general, prefera modelele clasice - peisaje si flori - modelele abstracte fiind cel mai putin cerute. Preturile unor astfel de vitralii variaza in functie de complexitatea si marimea modelului, situandu-se intre 250-1.000 de euro/metru patrat. Cea mai mare comanda de pana acum a firmei Vitralis a venit din partea unei pizzerii din Brasov si a constat in doua paravane interioare de cate 5 metri patrati. Modelul reprezenta un peisaj traditional japonez, cu ciresi in floare, iar valoarea lucrarii a fost de 7.000 de euro. "95% din comenzile noastre nu sunt din Cluj, ci din Brasov, cele mai multe, apoi Hunedoara, Alba, Maramures, Bistrita-Nasaud, Bucuresti sau Bihor. In judet exista 3-4 firme care fac vitralii, dar nu le putem spune "concurenta", pentru ca toti suntem la inceput si nu ne ciocnim de ei pe traseu. Asta inseamna ca piata este suficienta. In plus, romanul trebuie educat in frumos. E plin de sticla in casele noi care poate fi inlocuita cu vitralii si care schimba definitiv personalitatea unei locuinte", explica Dan Pop.

In 2004, Vitralis a inregistrat o cifra de afaceri de 500 milioane de lei, bani care au fost reinvestiti in materiale si logistica. "In primele trei luni ale acestui an, am avut clienti cat in tot anul trecut si avem comenzi in acest moment pana la sfarsitul lunii iunie. Lucrurile incep sa se miste din ce in ce mai usor. La inceput a fost destul de dificil, tinand cont ca bancile din Romania nu te ajuta deloc. Daca nu ai vechime in afacere, nu te baga in seama si nu iti deschid o linie de credit, degeaba sar sa te ajute cand esti mare, ca atunci nu mai ai nevoie. Exista totusi exceptii, cand am primit de la o banca din Cluj un credit a??n 45 de minute, asa ca anul acesta intentionam sa ne largim gama de servicii si sa facem mai multe investitii in parcul auto si echipamentele de lucru, astfel incat firma sa se incadreze normelor UE. Eu sunt optimist si zic ca o sa fie bine de acum inainte", a mai spus managerul firmei Vitralis.



Sticla povestitoare

O alta prezenta pe piata clujeana de vitralii este firma K Glass, care, in afara producerii vitraliilor, are ca obiect de activitate si alte servicii de prelucrare si fasonare a sticlei plate. "40-50% din cifra de afaceri provine din vitralii. Clientii sunt destul de greu de gasit, dar exista si lume interesata de o astfel de arta. 80% din clientii nostri sunt din Cluj, dar am lucrat si in Timisoara, Zalau, Sebes, Alba, Turda sau Orastie", a declarat pentru ZF Transilvania Didona Kiraly, managerul firmei K Glass. Potrivit acesteia, majoritatea clientilor K Glass aleg vitraliile pentru usi interioare, pereti despartitori, panouri decorative sau tavane, modelul floral fiind cel mai cerut. "Modelele se pot alege din cele 10 cataloage pe care le punem la dispozitia clientilor. Venim cu propuneri proprii, in functie de contextul spatial si structural al casei si interiorul acesteia. Pentru o casa stil, de exemplu, merge o compozitie clasica, care sa ÇpovesteascaÈ ceva; o casa cu linii drepte impune o tematica abstracta, geometrica. E un proces foarte lung de la dorinta exprimata de client pana la finalizarea proiectului. Realizarea e de durata, asa ca totul trebuie ales cu mare atentie, incepand de la model si terminand cu cromatica", explica Didona Kiraly.

In realizarea vitraliilor, firma uzeaza de metoda americana Tiffany, ce foloseste folia de cupru ca substitut pentru bagheta de plumb, utilizata in metoda clasica. "Aceasta metoda are avantajul realizarii de modele complexe, fomate din mai multe bucati de sticla cu taieturi complicate. Prin ea se pot realiza abajururi pentru lampi, cutii de bijuterii sau suporturi de creioane", spune managerul firmei K Glass. Munca este destul de migaloasa, fiind necesare, de exemplu, doua saptamani pentru realizarea unei lampi Tiffany formate din 800 de piese de sticla.

Cel mai deosebit proiect pe care l-a executat firma K Glass a fost un tavan de 4 metri patrati, sustinut de o structura metalica. Sticla Spectrum folosita de firma clujeana este adusa din Statele Unite via Ungaria, iar vitralile se executa cu preturi cuprinse intre 300-600 de euro/mp.



Arta restaurarii

Chiar daca firma Art Tiffany din Oradea este pe piata de-abia din septembrie 2004, conducerea acesteia are o experienta de sapte ani in domeniul prelucrarii si restaurarii vitraliilor cu tehnologia Tiffany. "Sefii companiei la care lucram inainte au vazut vitralii in Ungaria si le-au placut. Am urmat apoi un curs de doua saptamani in domeniu, dar, cum dansii s-au profilat pe termopane si productie in serie, am decis impreuna cu asociata mea, Gizela Zuh, sa incepem o afacere pe cont propriu. La vitralii nu se poate face munca in serie. Nu acesta e castigul", a declarat pentru ZF Transilvania Edith Nicoara, administrator Art Tiffany.

Firma are in portofoliu lucrari in Salaj, Satu Mare, Bihor, Craiova, Bucuresti, Piatra Neamt sau Husi, practicand preturi cuprinse intre 220-350 euro/mp.

"Cei care stiu ce inseamna vitraliu isi dau seama ca acesta este arta, nu kitsch, chiar daca uneori reprezinta flori sau pasari. Modelele din care se poate alege sunt infinite. Daca esti a??ndragostit de pescuit, poti avea o fereastra cu un peisaj marin, daca preferi figurile geometrice, poti sa iti faci chiar si propriul desen, iar daca preferi modelul romantic, floral, dispunem de zeci de modele similare. Orice este posibil. Spre exemplu, am avut un client care a dorit o reproducere dupa un pictor spaniol, asa ca i-am realizat un vitraliu de 1,30x1,50 m, dupa pictura pe care o alesese", spune Edith Nicoara.

O parte importanta din activitatea firmei bihorene este indreptata spre restaurarea vitraliilor de biserici, printre lucrari numarandu-se biserica ortodoxa "Inaltarea Domnului" din Sibiu, "Sfantu Gheorghe" din Oradea, biserica ortodoxa din Negresti Oas sau cea romano-catolica din Arad. De asemenea, in curs de executie este restaurarea vitraliilor de la Hotelul Vulturul Negru din Oradea. Una peste alta, afacerea care imbina sticla si frumosul se arata aducatoare de bani parca rupti din soare.



Numai pentru clienti curajosi

Firma Artana din Targu Mures are ca domeniu principal de activitate pictura manuala pe sticla. "Producem o gama limitata de produse, concentrandu-ne asupra realizarii unor unicate si a unor modele realizate in serii mici. In domeniul serviciilor, ne adresam clientilor care sunt deschisi la nou, carora le plac ideile curajoase, avangardiste si care doresc sa se regaseasca intr-o lume cu forme si culori", declara Nagy Ana-Maria, manager Artana. Produsele Artana se vand atat in tara, cat si in strainatate. Pe partea de productie, colaboratorii interni ai firmei sunt fabrici din Turda, Gherla, Bistrita si Targu Mures. In strainatate, Artana are clienti in Franta, Anglia si Grecia. "Desfacem marfa catre diferite galerii de arta din tara, mici magazine, care vand cadouri. Cel mai bine vandute sunt obiectele mici de cadou", mai spune Nagy Ana-Maria. Artana a fost infiintata in 1991 si a inregistrat o evolutie ascendenta la nivelul cifrei de afaceri. In prezent, in atelierele Artana lucreaza sapte angajati. "In 2004, am investit in firma pentru a mari capacitatea de productie, iar pentru 2005 ne-am propus dotarea firmei cu alte utilaje, marirea spatiului de lucru si cresterea volumului de personal. De asemenea, vom ramane pe domeniul de productie", adauga managerul Artana. In 2004, Artana a inregistrat o cifra de

afaceri de trei ori mai mare decat in anul 2003, datorita cererii in crestere a produselor de sticlarie innobilate manual cu nota specifica de obiect de arta. "Pentru 2005, ne asteptam la o crestere lenta a cererii, dar vom ramane la nivel de microintreprindere, pentru a putea pastra caracterul special al fiecarui obiect", explica Nagy Ana-Maria. Dupa 1989, in Transilvania si in Romania, in general, au avut loc mari schimbari pe piata sticlariei. Desfiintarea marilor fabrici a condus la fragmentarea si regruparea acestora in firme mici, cu un profil specific de activitate. "Concurenta neloaiala si preluarea in procesele tehnologice a tematicilor firmei noastre ne-a nemultumit intr-o prima faza. Dar ne-am revenit si, datorita capacitatii noastre de reinnoire, inca mai suntem pe piata", declara managerul Artana. Zona Clujului este una dintre tintele celor de la Artana pentru sticla innobilata manual. "Lucram foarte bine cu clientii nostri din Bucuresti. Este o piata de desfacere foarte buna, in special pentru obiecte de decor si pahare. In domeniul vitraliilor, cautam sa ne facem cunoscuti mai mult in zona Clujului, pentru a putea pastra mai bine legatura cu clientii. Un contact direct si un dialog permanent cu acestia asigura o conlucrare fructuoasa si o satisfactie pentru client, care ia astfel parte la actul de creatie", incheie Nagy Ana-Maria.
O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania