Inca un pas spre aderare: institutia recuperatorului de gunoaie

Chestiunea colectarii si a reciclarii ambalajelor a ajuns sa faca obiectul unei preocupari tot mai insistente din partea autoritatilor, in special in ultimii doi ani. Cu programe de colectare a deseurilor in judete, stimulente si sanctiuni pentru companii in functie de felul cum isi administreaza deseurile, campanii de popularizare, statul a incercat sa pregateasca terenul pentru armonizarea cu ceea ce se intampla in Uniunea Europeana in materie de gestionare a ambalajelor. Mai nou insa au luat initiativa si firmele private: dupa model occidental, un grup de companii romanesti si straine care produc si vand aici bunuri de consum au infiintat impreuna o societate specializata pe recuperarea ambalajelor.

Statisticile oficiale arata ca pana acum, Romania sta cel mai bine la capitolul colectarii deseurilor de hartie si carton. Prin societatile autorizate de Comisia Nationala pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei, anul trecut s-au colectat 223.000 de tone de deseuri de hartie si carton, cu 37.000 de tone mai mult decat in 2002, in timp ce din cantitatea totala de deseuri de mase plastice produsa anul trecut - 125.000 de tone - s-au colectat 13.000 de tone, cu 5.000 de tone mai mult decat in 2002.

"La deseurile din PET stam un pic mai rau, s-au colectat numai 2.000 de tone anul trecut, iar rata de reciclare la deseurile din mase plastice a fost de doar 5%, fata de 47% la hartie si 12% la sticla", spune Manda Porumb, directorul Comisiei, in opinia careia situatia se va imbunatati in cursul acestui an, datorita modificarilor legislative, respectiv armonizarea HG 349/2002 cu Directiva comunitara nr.94/62/CE care reglementeaza colectarea si reciclarea deseurilor din ambalaje. In plus, statul acorda si un stimulent banesc firmelor care colecteaza ambalaje PET, respectiv o subventie de 240 euro/tona de ambalaje colectate.

In schimb, pe partea de reciclare a deseurilor colectate nu s-au inghesuit pana acum prea multe companii, pentru ca aceasta activitate nu este deocamdata prea rentabila in Romania. In momentul de fata, precizeaza Manda Porumb, in Romania deseurile de hartie si carton se recicleaza prin intermediul a 13 fabrici, combinate de hartie si de hartie de ambalaj, cinci societati recicleaza ambalaje PET, iar de deseurile de sticla se ocupa firmele Stirom Bucuresti si Stimet Sighisoara. In ceea ce priveste deseurile de sticla, adauga ea, anul trecut s-a realizat o productie de 306.000 de tone de sticlarie de ambalaj si geamuri, din care 35.000 de tone a reprezentat sticlaria de ambalaj. Impreuna, cele doua combinate de sticlarie au reciclat anul trecut 50.000 de tone de astfel de deseuri.

Outsourcing pentru deseuri

Fiecare locuitor al statelor UE produce intre 250 si 620 kg de deseuri menajere pe an, iar circa 25-30% din aceste deseuri provin din ambalaje. In Vest, organizarea sistemului de gestionare a deseurilor de ambalaje revine unor organizatii de recuperare, infiintate la nivel national de grupuri de companii - producatori de ambalaje, producatori de bunuri de consum, vanzatori cu amanuntul, importatori. Aceste organizatii de recuperare - Eco-Emballages in Franta, Fost Plus in Belgia, ARA in Austria, Duales System Deutschland in Germania - coordoneaza, in numele companiilor interesate, colectarea si recuperarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje, contra unei sume de bani care asigura rentabilitatea acestui proces.

Sistemul este cunoscut sub numele de "Punctul Verde" (Der Gruener Punkt/The Green Dot), iar prezenta marcii "Punctul Verde" pe un ambalaj arata ca pentru acel tip de ambalaj a fost platita o contributie financiara unei organizatii de recuperare a ambalajelor folosite. Prin urmare, consumatorii afla astfel ca firma producatoare sau importatoare a produselor pe care ei le cumpara este o companie responsabila din punct de vedere social, pentru ca s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populatie in containere separate, sa fie reciclate sau valorificate.

Acest sistem functioneaza in conformitate cu principiile Directivei nr.94/62/CE privind recuperarea ambalajelor, directiva adoptata ca reactie la scaderea capacitatii de depozitare a deseurilor in gropi ecologice. Incepand cu 2001, toate statele membre UE au fost obligate sa introduca sisteme de colectare si recuperare a deseurilor si sa recupereze intre 50-65% din deseurile provenite din ambalaje, cu exceptia Portugaliei, a Greciei si a Irlandei, pentru care datele de indeplinire a indicatorilor de recuperare au fost amanate pentru 2005.

"Punctul Verde" a aparut in 1995, cand organizatia de recuperare din Germania, Duale System Deutschland AG, a decis transferarea dreptului de folosire a marcii sale inregistrate catre o organizatie europeana - Packaging Recovery Organisation Europe (PRO Europe). Criteriile pe baza carora se acorda licenta folosirii acestei marci (utilizata in momentul de fata in 18 state membre UE sau candidate, la care se adauga Norvegia) producatorilor, distribuitorilor si imbuteliatorilor de ambalaje sau de produse ambalate sunt stabilite in acord cu autoritatile europene in domeniul concurentei. Fiecare organizatie nationala de colectare si recuperare recunoscuta poate deveni actionar al PRO Europe si detinatoare a unei autorizatii la fel cu a celorlalti actionari.

Si la noi se cotizeaza pentru Punctul Verde

De la finele anului trecut, conform HG 349/2002, firmele romanesti preocupate de recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje pot transfera si ele aceasta responsabilitate, prin contract, unei organizatii similare celor afiliate in strainatate la sistemul "Punctul Verde" - Eco-Rom Ambalaje, societate non-profit care lucreaza pe baza de parteneriate cu autoritatile locale si cu societatile de salubrizare si transport (pentru partea de colectare) si cu firmele specializate in reciclare (pentru partea de valorificare).

Fondatorii Eco-Rom Ambalaje sunt companii romanesti si straine cu activitate in domeniul productiei de ambalaje si in fabricarea si comercializarea de bunuri de consum - Ball Packaging Europe, Munplast, respectiv Brau Union Romania, Coca-Cola HBC, Quadrant Amroq Beverages, Romaqua. Din luna martie a acestui an au mai aderat la organizatie si Tetra Pak, Master Foods, Chipita, Unilever, Moara Loulis. Pentru firme, participarea la sistemul "Punctul Verde" implica un avantaj fiscal, intrucat, conform legislatiei actuale, toti agentii economici care participa la aplicarea directivei comunitare privind ambalajele sunt exceptati de la plata obligatiilor la Fondul de Mediu.

Eco-Rom a inceput sa incheie contracte de transfer de responsabilitate din luna aprilie a acestui an. "Noi nu avem prese, vagoane sau camioane, ci know-how, stiinta de a organiza sistemul, cu sprijinul partenerilor europeni", spune Mugurel Radulescu, presedintele consiliului de administratie al Eco-Rom, ai carei 12 actionari cumuleaza o cifra de afaceri de 600 milioane de euro. Clientii societatii sunt in primul rand actionarii, precizeaza el. Acestia platesc tarifele in baza contractelor si, pentru ca sunt in acelasi timp si actionari, si clienti, stiu ce se intampla cu banii lor si isi pot organiza cat mai eficient activitatea, considera Radulescu.

Tarifele Eco-Rom pentru deseuri de metal, sticla si hartie variaza intre 3-4 euro pe tona de ambalaj pus pe piata, nu recuperat, iar pentru deseurile din plastic este de circa 11 euro/tona. "Societatea nu distribuie dividende, iar intregul profit este reinvestit pentru a creste eficienta serviciilor", sustine Radulescu, adaugand ca, indiferent de cota de piata, mica sau mare, a companiei client, tarifele raman neschimbate pe kilogramul de material pus pe piata.

Pana in momentul de fata, Eco-Rom are opt parteneri pentru activitatile de colectare si reciclare pe toata gama de materiale si a recuperat ambalaje de la 20 de clienti. Pentru anul in curs si-a propus sa atraga 40 de noi clienti - cel putin primele trei companii din fiecare domeniu de activitate de pe piata romaneasca - si sa contracteze 35% din cantitatea totala de ambalaje introduse pe piata.

Cel mai greu e cu colectarea

Colectarea si reciclarea unei tone de deseuri PET costa 400-500 de dolari, iar o tona de astfel de deseuri se vinde la export cu 500-550 de dolari. Infiintata in urma cu doi ani de investitori taiwanezi, cu o investitie de 2 milioane de dolari, fabrica de reciclare a ambalajelor de plastic Greentech Plastic Recycling Buzau reciclase pana la jumatatea anului trecut circa 400 de tone de deseuri din material plastic, realizand o cifra de afaceri de 900.000 de dolari.

Deocamdata, rentabilitatea unei astfel de afaceri de reciclare a deseurilor este limitata de ineficienta sistemului de colectare. In tarile occidentale exista centre unde deseurile sunt aduse de populatie, dar si pubele diferite pentru depozitarea selectiva a gunoiului, pe tipuri de deseuri. "Dar toate acestea presupun costuri care in tarile din Uniunea Europeana sunt suportate de stat. Si colectarea de la gropile de gunoi presupune costuri, prin aducerea unor linii de sortare. In Europa, cel care polueaza plateste o taxa, care se reintoarce fie in stimularea celor care colecteaza, fie in infrastructura", sustine Cristian Dobrota, administratorul Greentech. "Din cauza unei colectari foarte proaste a acestor deseuri, noi reciclam numai 100 de tone pe luna, fata de 1.000, cat ar fi normal", spune Dobrota.

O alta anomalie, dupa parerea lui, este faptul ca in Romania se importa materiale reciclate, in conditiile in care sunt munti de astfel de deseuri care zac pe campiile patriei. "Noi, daca sortam in continuare in urmatorii doi ani cate 100 de tone, intram in faliment, insa problema va ramane".

Destinata in totalitate exportului pentru fibra de poliester si pentru refolosirea in industria alimentara, productia de fulgi de PET a firmei buzoiene a inregistrat insa o "intremare" in ultimele sase luni ale lui 2003, cand Greentech a raportat o cifra de afaceri de 500.000 de dolari si 1.200 de tone de deseuri colectate si reciclate, estimand pentru anul in curs o cifra de afaceri de 1,5-2 milioane de dolari.

"Calatorind prin Romania mi-am dat seama in sfarsit unde se produc sticlele de plastic pentru imbuteliat, pentru ca se pare ca acestea cresc pe campurile de aici, iar anul acesta aveti o productie foarte buna", spunea Tommy Setzman, reprezentantul uneia din cele mai mari federatii sindicale ale agricultorilor din Suedia, intr-o vizita facuta anul trecut in judetul Arad. Suedezul conchidea atunci ca aspectele privind poluarea reprezinta un dezavantaj al Romaniei in negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana. Intr-adevar, gradul de colectare a ambalajelor din plastic este la noi de 3%, fata de 50-60% in Uniunea Europeana. Cat despre cantitatea reciclata in Romania, aceasta deocamdata nu poate fi apreciata, pentru ca, pe de o parte, sunt foarte putine companii care colecteaza ocazional aceste deseuri, iar pe de alta parte cei care il recicleaza sunt si mai putini. Avand in vedere insa ca mediul este un capitol in negocierile de aderare, autoritatile romane au stabilit o serie de obiective nationale in materie de colectare si reciclare a deseurilor, prevazute sa fie indeplinite pana la 31 decembrie 2006. Conform Comisiei Nationale pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei, pana atunci urmeaza sa fie valorificata minim 50% din greutatea deseurilor de ambalaje si sa fie reciclata minim 25% din greutatea totala a materialelor continute in deseurile de ambalaj, cu un procent de minim 15% din greutatea fiecarui tip de material din care acestea sunt confectionate.

In timp ce in 2002, cantitatea de ambalaje introdusa pe piata din Romania a fost de 850.000 de tone - 39 kg pe cap de locuitor - cantitatea totala de hartii si cartoane folosita pe piata anul trecut s-a ridicat la 444.000 de tone, din care 302.000 au reprezentat ambalaje. Deseurile de ambalaje provin in proportie de 70% de la populatie si numai 30% provin de la agentii economici, iar ambalajele si deseurile de ambalaje din PET reprezinta intre 30 si 50% din cantitatea totala de deseuri de materiale plastice.
cecilia.stroe@zf.ro