Lasati cafeaua si pregatiti-va sa faceti afaceri la o ceasca de ceai

Romania nu are traditia ceaiului, cel putin nu in aceeasi masura ca alte tari europene precum Marea Britanie sau Olanda. In ultimii 15 ani, patrunderea masiva pe piata romaneasca a firmelor producatoare si importatoare de cafea a insemnat in mare masura acapararea segmentului destinat vanzarilor de ceai. Se poate vorbi acum despre o piata de aproximativ zece milioane de euro.

Farmecul ceaiului sta in multiplele "fete" pe care acesta le poate lua in functie de locul si ocazia cu care este baut. Astfel, ceaiul poate insemna socializare, relaxare sau culturalizare. Poate fi sansa pentru "un tete a tete romantic" sau o oportunitate pentru a discuta afaceri.

Cateva firme producatoare si importatoare de ceai din Transilvania incearca sa doboare cliseul "intalnirii la o cafea" in favoarea socializarii in jurul unui ceai. Daca in 2004, piata ceaiului in Romania era de 6 mil. euro, in 2005 se asteapta o crestere de 30%.

Ipostazele ceaiului

Firma austriaca Demmers Teehaus a fost infiintata in 1981 si a migrat cativa ani mai tarziu spre Europa de Est prin intermediul ceainariilor. In Romania a ajuns prin reprezentanta sa, Demmer Tee Romania, unic importator si distribuitor al ceaiurilor comercializate de austriecii de la Demmers. "In incercarea noastra de culturalizare a pietei cu privire la cultura ceaiului, am ales Demmers pentru ca sunt pozitionati la nivel Premium pe piata europeana. In acest moment, incercam sa devenim dealeri pentru Europa de Est", a declarat Adriana Ursoiu, director executiv Demmer Tee Romania.

Ice tea-ul si tea bag-urile (pliculetele de ceai) sunt o inventie americana, fiind destinate comercializarii prin excelenta, fiind cel mai des asociate ideii de volum si rapiditate. Demmer Tee Romania se lupta pentru pastrarea intacta a traditiei ceaiului vrac. "Vrem sa organizam o zi nationala a ceaiului in colaborare cu alti importatori. In acelasi timp, incercam sa popularizam ceaiul negru si ceaiul verde", a mai spus Adriana Ursoiu.

Demmer comercializeaza 66 de tipuri de ceaiuri, fiind prezenta prin reteaua de distributie in 12 judete din Romania. Pretul pentru un kilogram de ceai variaza intre 25 si 35 de euro.  Demmer Tee Romania a inregistrat in primele doua luni ale anului o crestere de 350% la nivelul cifrei de afaceri comparativ cu lunile ianuarie - februarie ale anului 2004, in conditiile in care volumul vanzarilor este de patru ori mai mare.

Five o'clock tea

Nici macar ideea de club exclusivist nu este foarte populara in Romania. Traditia occidentala a reuniunilor de club nu a patruns inca suficient de puternic la noi, acestea fiind privite inca ca o excentricitate. Fiind deschis in luna aprilie a anului trecut, sub umbrela unei practici elitiste, clubul Qui One Quint Tea & Tobacco Salon din Cluj-Napoca vrea sa seduca o clientela experimentata si rafinata, iar acolo unde este cazul, sa cizeleze gusturile clientilor.

Conceput initial sub forma unui club exclusivist, in care aveau acces doar membrii,  Qui One Quint este in prezent deschis pentru public, functionand ca show-room pentru  produsele comercializate de Demmer Tee Romania. "La finele lui noiembrie 2004, avand in vedere faptul ca nu ne-am atins targetul ca membership, am deschis usile pentru public", declara Adriana Ursoiu.

Qui One Quint primeste toate categoriile de clienti, mizand pe ideea de socializing si pe aceea de self-service. "Bazandu-ne pe feed-back-ul clientilor nostri oferim o atmosfera care sa nu poate fi regasita altundeva in oras. Prin organizarea de evenimente, lansari de carte, proiectii, stand-up comedy show-uri incercam sa fidelizam o clientela "cunoscatoare" si "consumatoare" de produs cultural", declara Laszlo Szarukan, asociat si amfitrion in Qui One Quint Tea & Tobacco.

 

Plus-valoare de club

Clubul Qui One Quint Tea & Tobacco functioneaza pe trei coordonate fundamentale: ceai, pipe si tutun si obiecte de anticariat.

Doi dintre cei trei asociati ai clubului sunt si amfitrioni. "Noi asiguram si servirea, in ideea de a pastra interactivitatea cu cei care ne viziteaza. Nu se plateste doar ceaiul. Ceaiul, pipele si decorul intretin o atmosfera, iar clubul devine un loc de intalnire pentru afaceri sau o oaza de cultura. Inca de la inaugurarea Qui One Quint Tea & Tobacco, am interiorizat si am promovat ideea de musafir, si nu pe aceea de client", spune Laszlo Szarukan, amfitrion in Qui One Quint.

Clubul este gazda unei expozitii continue de mobila veche, iar decorul este "cameleonic", piesele de mobilier fiind schimbate periodic, astfel incat nu exista pericolul ca vizitatorul sa se plictiseasca. "Cand am demarat proiectul Qui One Quint Tea & Tobacco, nu doream sa facem o afacere de vanzare a ceaiului. Voiam sa cream un ambient pentru afaceri si cultura, bazat pe cele trei dimensiuni care ne definesc: Tea House, Pipe & Tobacco Salon, Antiques", spune Laszlo Szarukan.

 

Piata ceaiurilor de fructe

Un segment important din piata ceaiurilor este detinut de ceaiurile de fructe. Aceasta componenta a pietei se caracterizeaza prin dinamism si o evolutie ascendenta, preferintele clientului modificandu-se permanent. Firma NovaPlus din Baia Mare este unic importator in Romania pentru produsele firmelor Belin, Artifex si Unimil, detinand o cota de 56% din piata interna pe segmentul ceaiurilor de fructe. "De la inceputul formarii acestei piete in Romania, in anii 1994 - 1995, am incercat sa familiarizam consumatorii cu conceptul de ceai de fructe", ne-a declarat Gruia Novac, director la NovaPlus.

La inceput, spune oficialul baimarean, au existat jucatori pe piata care au creat confuzie, incercand sa faca similitudine intre ceaiurile de fructe si ceaiurile negre cu aroma de fructe. Daca in acea perioada se manifesta o cerere deosebita pentru ceaiurile al caror continut se baza pe fructe exotice (ananas, lamaie, portocale etc.), acum clientii si-au diversificat optiunea  spre ceaiuri bazate pe fructe de padure (fragi, macese, zmeura etc.).

In acest moment si pe termen scurt, cererea este dominata de gama de ceaiuri ale caror preturi sunt reduse. "Pe termen mediu si lung, credem ca se va migra spre gamele pe care noi le numim "premium". Anticipand aceasta tendinta si dorind ca si pe viitor sa ne mentinem un cuvant important pe piata, facem eforturi pentru a oferi acum ceaiuri la preturi reduse, fara a dauna imaginii calitatii", a mai spus Gruia Novac.

Principalii clienti NovaPlus sunt retelele de cash & carry Metro si Selgros, supermarketurile Billa, UniversAll, Artima, Gima, MegaImage, hipermarketurile Carrefour si Cora, lanturile de farmacii (Helpnet), pana la magazinele mici.

 

Negru, dar cu potential

Ceaiul negru a fost putin comercializat in Romania, acest segment de piata fiind inca relativ putin dezvoltat, insa potentialul ramane ridicat. Un exemplu edificator in acest sens ramane ceaiul verde, care intr-un timp foarte scurt a reusit sa acapareze aproxi-mativ 7% din piata romaneasca de ceaiuri.

Firma NovaPlus din Baia Mare a inregistrat in 2004 o cifra de afaceri de 1,6 milioane de euro, in crestere de la 1,4 milioane de euro in 2003, in conditiile in care  s-a mentinut tendinta pe termen scurt de mutare a vanzarilor spre categorii de produse mai ieftine. "Pentru 2005, estimam vanzari undeva in palierul de 1,8 - 2 milioane de euro, in functie de nivelul cursului mediu de schimb la care se va face calculul si de rapiditatea cu care vor reusi sa patrunda sau sa se extinda  pe piata retelele importante de retail", a mai declarat directorul Gruia Novac. Preturile ceaiurilor comercializate de firma NovaPlus se incadreaza intre 10.000 si 80.000 pentru o cutie, in functie de calitate si modul de ambalare.

 

Pretentii mari pe piata ceaiurilor medicinale

Desi in ultimii ani, a aparut un numar mare de firme importatoare de ceaiuri, pe piata romaneasca functioneaza inca foarte bine comercializarea ceaiurilor "traditionale" de plante, care se bazeaza pe obisnuitele plante de musetel, menta, sunatoare, tei etc. Necesarul acestei piete este acoperit atat de firmele de profil prin productie interna, de cele mai multe ori, cat si de cantitati produse in mod independent in gospodariile taranesti, de regula, pentru consum propriu. Dat fiind faptul ca urmarirea stricta a calitatii produsului necesita investitii  si personal calificat, este previzibil ca ponderea produselor provenind dintr-un cadru organizat sa creasca simtitor.  

SC Larix din Sovata este o firma cu capital mixt, in care contributia romaneasca este de 68%. Larix este specializata in productia de ceaiuri din plante medicinale si aromatice si exportator de plante medicinale recoltate din Transilvania, avand un portofoliu care cuprinde 40 de sortimente de ceaiuri.

"Piata produselor naturiste din Transilvania a crescut intr-un ritm constant in ultimii ani, dar, in comparatie cu celelalte zone din tara, este o piata mai pretentioasa, in ceea ce priveste cerintele pentru calitatea produselor, modul de prezentare si chiar modul de comercializare, fapt datorat unei culturi mai ridicate a consumatorilor din aceasta regiune", este de parere Andrei Munteanu, director executiv Larix.

 

Plante medicinale la export

Larix a fost fondata in 1992 si a evoluat de la un numar de 6 angajati pana la 60, cat are in prezent, in timp ce la nivelul cifrei de afaceri s-a inregistrat o crestere de 800%, de la infiintare. Clientii produselor comercializate de firma Larix pe piata interna sunt reprezentati de  farmacii, magazine naturiste si magazine cu profil alimentar.

Exportul de plante medicinale semiprelucrate si fructe uscate al firmei Larix reprezinta aproximativ 10% din cifra anuala de afaceri. Astfel, in fiecare an, 40 de tone de produse pleaca catre Germania, Franta, Elvetia si Austria. "Comparativ cu anul 2003, evolutia financiara din anul 2004 a fost similara in ceea ce priveste cifra de afaceri si capacitatile de productie, dar cu o  diminuare a profitului net cu  5%, datorata utilizarii amortizarii accelerate la utilajele puse in functiune in 2004", a mai declarat directorul executiv al firmei Larix.

Investitiile realizate in ultimii trei ani de firma Larix se ridica la o medie de 60.000 de euro pe an, fiind directionate inspre cresterea capacitatii de prelucrare a materiilor prime, achizitia de utilaje si aparatura de laborator. Pentru anul in curs, sunt prevazute investitii pentru achizitionarea de noi utilaje, precum si investitii legate de implementarea sistemului de asigurare a calitatii produselor.

 "Anul trecut, am initiat introducerea unei game de produse cosmetice avand la baza extracte din plante medicinale. In prezent, avem o gama de sapte produse (unguente, crema hidratanta, lapte de corp, lapte demachiant, uleiuri de masaj), urmand sa dezvoltam acest segment in cursul acestui an", a declarat Andrei Munteanu.

 

Primul ceai, facut din greseala in anul 2700 i.C

Cea mai veche legenda despre descoperirea ceaiului e legata de imparatul chinez Shen Nung (2737-2697 i.C.), care, ca o precautie igienica, obisnuia sa bea numai apa fiarta fierbinte. Legenda spune ca, intr-o zi, imparatul intra in bucatarie sa-si bea apa. In acel moment, un vant puternic aduse in incapere frunze si crengute din gradina, care au cazut in vasul cu apa fierbinte. In fata bucatarilor stupefiati, imparatul se apropie de vasul in care apa incepuse sa-si schimbe culoarea si emana o aroma necunoscuta. Imparatul a pus bucatarii sa guste, si vazand ca acestia au supravietuit, a gustat el insusi licoarea.  Si astfel, conform legendei - era ceaiului incepu. Era anul 2700 i.C., aceasta fiind data la care s-a preparat primul ceai. Ceaiul a ajuns pentru prima data in Europa in 1610, fiind adus de o companie comerciala olandeza. Multa vreme, ceaiul a fost bautura preferata a calugarilor budisti, care ii ajuta pe acestia sa reziste in lungile ore de rugaciuni si pentru a le pastra mintea limpede in timpul meditatiilor. Ceaiul a fost adus in Japonia de pe continentul asiatic de calugarii budisti care se reintorceau din China de la studii. Ei au adus semintele tufisurilor de ceai, pe care au inceput sa le cultive. In urmatoarele secole ceaiul a intrat in toate aspectele vietii japonezilor: de la jocurile erotice pana la arta sinuciderii. In jurul anului 1200, un calugar a construit prima gradina formata din plante de ceai din lume, in Uji, in vecinatatea orasului Kyoto. In micuta lui gradina, situata langa templu, el cultiva diferite plante originale, printre care si ceai, frunzele constituind baza pentru bautura preparata prin infuzie, servita ca o bautura revigoranta in templu. Vizitatorii si prietenii budisti - calugari din alte manastiri - care doreau sa invete cultivarea ceaiului, primeau seminte si lastari.

Olandezii nu numai ca au adus ceaiul in Europa, dar i-au si popularizat numele, nume care se foloseste si astazi. Primele transporturi de ceai au fost aduse din Java, unde comerciantii portughezi se intalneau cu cei chinezi. Primul transport a fost livrat din portul chinez din Java Amoy, iar numele ceaiului a fost adoptat din dialectul Amoy, care se pronunta T'e (TAY in chineza). Portughezii, pe de alta parte, au pastrat denumirea cantoniana Cha, folosita pana astazi in multe tari, printre care si Romania. Tarile vest-europene, in care olandezii au promovat ceaiul, au adoptat denumirea Tay. Astfel s-a ajuns la derivatele tee, tea etc. transilvania@zf.ro