Nu e vorba de cercetare penala. Pur si simplu cercetare

Sisteme de monitorizare a agriculturii prin satelit, aparate de verificare a calitatii aerului, identificarea electronica a animalelor. Acestea sunt o parte din proiectele de cercetare derulate in Romånia de Joint Research Center (JRC), organizatie in cadrul Comisiei Europene care are rolul de acorda asistenta stiintifica si tehnica statelor membre. Considerata inca a??cenusareasaa?? economiei romånesti, cercetarea incepe sa atraga investitii, dar din partea organismelor UE sau din sectorul privat. Bugetul statului romån pentru cercetare si dezvoltare este in continuare in scadere.

a??Fondurile Uniunii Europene pentru cercetare se vor dubla. Deocamdata, acestea se ridica la 5 miliarde de euro pe an, iar påna in 2007 vor ajunge la 10 miliarde de euro pe ana??, afirma Roland Schenkel, directorul general Joint Research Center (Centrul Comun de Cercetare), organism european care are ca scop acordarea de asistenta stiintifica si tehnica pentru implementarea politicilor Uniunii Europene.

Sumele alocate de Comisia Europeana pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii din domeniul cercetarii se ridica la 17,5 miliarde de euro, påna in 2006, in cadrul Programului Cadru 6, de cercetare si dezvoltare. In prezent, se negociaza si se asteapta anuntarea oficiala in toamna a Programului Cadru 7, destinat pentru perioada 2006-2010. In aceste programe este inclusa si Romånia.

La o luna dupa semnarea tratatului de aderare a Romåniei la Uniunea Europeana, organizatia europeana a prezentat proiectele pe care le va dezvolta in urmatorii ani in Romånia. Au fost incepute mai multe proiecte finantate de JRC, in domeniul previziunii tehnologice, stabilirii calitatii aerului si mai ales in agricultura.



Agricultura din satelit

In cadrul Politicii Agricole Comune (CAP), fiecare stat membru este insarcinat cu gestionarea fondurilor de prime si subventii pentru agricultori.

Politica Agricola Comuna este un capitol din cele 30 pe care Romånia trebuie sa le indeplineasca in vederea aderarii la UE. Romånia trebuie sa dispuna de un sistem informational si cartografic pentru a cunoaste si gestiona suprafetele agricole, in asa fel incåt un fermier sa nu beneficieze de doua ori de o subventie.

MARS STAT si MARS CAP sunt doua dintre cele mai importante proiecte de monitorizare la distanta a agriculturii. Cei 100.000 de kilometri patrati de teren arabil din Romånia, aproape 45% din suprafata tarii, reprezinta o provocare pentru cercetatorii europeni.

Romånia are doua milioane de fermieri, cel mai mare numar din Europa. Programul Mars Stat monitorizeaza recoltele prin intermediul satelitului si al datelor meteorologice. Astfel de cercetari se fac prin GPS (Sistem Global de Monitorizare), de sase ori pe an.

Anul trecut, JRC a dezvoltat un proiect-pilot numit a??Land Parcel Identification Systema?? (Sistemul Informatic pentru parcelari agricole), in trei localitati din Romånia - Cristian (Sibiu), Cornesti (Dåmbovita) si Valea Calugareasca (Prahova).

Sistemul a fost finantat cu 100.000 de euro de Institutul pentru Siguranta si Protectia Cetateanului din Italia si cu 4,8 miliarde de lei (cca. 130.000 euro) din bugetul pentru Cercetare-Dezvoltare al statului.

Proiectul a fost cåstigat printr-o licitatie internationala de compania franceza GeoSys din Toulouse si de firma romåneasca Intergis Group, iar påna la 1 ianuarie 2007, sistemul de parcelare se va extinde pe toata suprafata arabila din Romånia, spun oficialii JRC.

a??Fondurile Joint Research Center sunt folosite mai ales pentru sprijinirea proiectelor de cercetare si de inovatie. De asemenea, exista fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii din Romånia, prin intermediul Programului Cadru 6 si Programului Cadru 7, prevazute in Agenda Lisabonaa??, a spus Roland Schenkel.

Un alt proiect, denumit PEOPLE, are ca obiectiv conturarea påna in 2010 a unei harti cu nivelurile de poluare din orase si stabilirea metodelor prin care va satisface limitele de benzen stabilite de Comisia Europeana.

In opinia lui Schenkel, ceea ce lipseste Romåniei nu este educatia din domeniul cercetarii, ci infrastructura moderna, echipamentele performante si tehnologia moderna din laboratoare. Schenkel a insistat pe atragerea de fonduri de investitii private, pentru a dezvolta domeniile mai putin dezvoltate, cum este biotehnologia.

a??Guvernul Romåniei nu poate rezolva de unul singur proiectele rezervate cercetarii. Oamenii de stiinta romåni trebuie sa-si manifeste interesul pentru dezvoltarea unor proiecte comune cu Joint Research Centera??, a spus la råndul sau Jonathan Schelle, seful delegatiei Comisiei Europene in Romånia, cu ocazia prezentarii proiectelor JRC.



Cercetarea a ajuns la 0,27% din PIB

Problema principala a centrelor de cercetare din Romånia este lipsa fondurilor. a??Cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare sunt de 0,27% din PIBa??, a declarat Anton Anton, secretarul de stat pentru cercetare. Aceasta inseamna circa 130 de milioane de euro, anual. Din fondurile totale destinate cercetarii 75% se indreapta catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, 12% catre Academia Romåna si restul catre alte institute.

Conform prevederilor din Capitolul 17 al negocierilor cu Uniunea Europeana, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare trebuie sa atinga, in 2007, cel putin 1% din PIB si apoi, påna in 2010, 3% (dintre care 2% asigurate de agenti economici).

Ministerul Educatiei si Cercetarii a dezvoltat un proiect de lege care sa acorde o serie de facilitati fiscale companiilor care sustin activitatea de cercetare-dezvlotare. a??Daca o firma doreste sa investeasca intr-un proiect destinat cercetarii, guvernul acopera jumatate din tehnologia nece-saraa??, a spus secretarul de stat.

Interesul tinerilor pentru stiinta si pentru o cariera in domeniu este in scadere. Salariile acordate nu sunt competitive, astfel ca multi tineri absolventi si cercetatori cu inalta calificare prefera sa lucreze in centre din alte tari.

Desi infrastructura tehnologica de cercetare-dezvoltare este depasita, in ultimii ani au fost incheiate cu succes o serie de proiecte, mai ales in industria de software. Printre cele mai cunoscute sunt proiectele Bit Defender, GeCAD-RAV 82, Comrace Elite.



Romåni cercetatori la Bruxelles

In procesul de pregatire a Romåniei pentru a deveni membra a UE, oamenii de stiinta romåni trebuie sa creeze o Zona de Cercetare Europeana (ZCE).

Joint Research Center si partenerii romåni au inceput deja o colaborare, iar in anul 2004 au fost instruiti peste 150 de experti romåni in atelierele JRC. In acest moment, in cele sapte institute ale Joint Research Center, situate in cinci state membre ale UE, lucreaza 27 de cercetatori romåni.

a??Cercetarea din Romånia nu este foarte cunoscuta in cadrul JRC. Contacte mai solide exista cu cercetatorii din domeniul fizicii nuclearea??, spune Ofelia Bercaru, in prezent scientific officer la Institute for Research Materials and Measurments (Institutul pentru materiale de referinta si masuratori) din Belgia.

Anual, JRC organizeaza a??Call for fellowsa??, un concurs prin care recruteaza oameni de stiinta din intreaga Europa. Locurile de munca oferite de JRC sunt permanente, destinate cercetatorilor din tarile membre ale UE, si temporare, care variaza intre sase luni si sase ani.

a??Am trimis o aplicatie si un CV in toamna anului 2001. Am fost contactata cåteva luni mai tårziu si am dat un interviu prin telefon. Ulterior am fost anuntata ca am fost selectionata si am inceput sa lucrez efectiv aici din 16 mai 2002a??, a mai spus ea.

a??Romånii care lucreaza aici sunt foarte apreciati. Desi institutele JRC au standarde diferite fata de cele din tara noastra, cercetatorii romåni care au obtinut contracte in Occident s-au acomodat rapida??, a adaugat Ofelia Bercaru, care nu a exclus o eventuala intoarcere in tara pe viitor.



Inventivitatea nu se intålneste cu banii

In Romånia, cetatenii simpli sunt a??mult mai creativia?? decåt departamentele de specialitate ale companiilor din mediul de afaceri. Peste 75% dintre cererile de inventii depuse in tara noastra vin din partea unor persoane fizice, care insa nu au puterea financiara sa-si puna in aplicare proiectele. a??Dupa ce intocmesc proiecte de inventii, cetatenii nu gasesc sustinerea financiara pentru a le pune in practicaa??, explica Valeriu Geambalzu, purtator de cuvånt la Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (Osim).De cealalta parte, companiile, care au resursele sa sustina cercetarea si inovatiile sunt mai putin interesate de acest aspect, cazul fiind oarecum atipic fata de ceea ce se intåmpla in tarile vecine. a??Raportul de forte e rasturnat in Romånia, fata de ceea ce se intåmpla in Europa. Acolo, persoanele fizice sunt mai putin interesate sa creeze si sa breveteze inventii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de catre institutele de cercetare si societatile comercialea??, este de parere Gabor Varga, director general al OSIM. In Romånia, in primele trei luni din acest an au fost inregistrate 244 de cereri de brevete de inventii, cu 29 mai putine fata de aceeasi perioada din 2004. Din cele 937 de cereri depuse anul trecut la OSIM de catre solicitanti romåni, peste 600 de cereri au venit din partea unor persoane fizice, 180 din partea unor societati comerciale si doar 133 pentru institute de cercetare, restul fiind solicitari din partea unor institutii de invatamånt. Nu toate cererile ajung si brevete, printre ele ponderea a??propunerilor de visa?? fiind de 10-20%.



Investitii private in centre de cercetare

Alcatel Romånia a investit circa un milion de euro in crearea unui centru de cercetare si dezvoltare in domeniul sistemelor de control al transportului feroviar, a spus saptamåna trecuta directorul general al companiei, Dan Bedros.

Centrul se adreseaza atåt pietei interne, in cadrul careia solutiile Alcatel sunt prezente inca din anul 2001, cåt si statelor din zona Balcanilor si fosta Uniune Sovietica. Situat in Bucuresti, centrul va avea 50 de ingineri software, care vor contribui la dezvoltarea sistemului de siguranta pentru semnalizari feroviare Alcatel. Practic, activitatea de cercetare si dezvoltare desfasurata de Alcatel Germania pe acest segment a fost relocata in acest centru. Alti 150 de ingineri programatori se vor alatura echipei initiale påna la finele anului 2006. Valoarea proiectului se ridica la aproximativ 30 de milioane de euro, fondurile fiind asigurate prin programul Phare. Parteneriatul dintre Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA si Alcatel Romånia a condus la realizarea sistemului de siguranta pentru semnalizari feroviare in Timisoara, Arad, Brasov si Bucuresti. In primavara acestui an a fost anuntata o investitie in prima platforma privata de cercetare si formare a specialistilor in domeniul oncologic din Romånia, organizata in spatiul companiei Sindan din Bucuresti. In centrul de cercetare avansata Sindan-Bucuresti vor putea fi instruiti anual peste 50 de cercetatori, avånd la dispozitie aparatura de masura si control de ultima generatie, o biblioteca electronica, echipament IT pentru invatamåntul la distanta.