Supusii Majestatii Sale o rup binisor pe romaneste

La prima vedere, sa "Fii britanic pentru o zi!" parea o treaba dificila pentru ziaristi, mai ales pentru ca evenimentul denumit astfel si organizat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii la Bucuresti, o premiera n Romania, ncepea la ora 8.00 dimineata si dura pana seara.
Dar daca trebuie, trebuie, mi-am zis - sa vedem la lucru punctualitatea britanica.  Scopul evenimentului, anuntat din timp de oamenii ambasadei, era sa arate o parte din activitatea reprezentantei diplomatice britanice n Romania si a catorva companii detinute de oameni de afaceri din Albion. "Pe parcursul acestei zile vrem sa prezentam valori tipice Marii Britanii - calitate, dinamism, rafinament, traditie, pe care le promovam prin activitatea cotidiana si care se regasesc n investitiile britanice n Romania si n produsele fabricate n Regatul Unit si importate aici", a declarat la nceputul zilei, ambasadorul britanic la Bucuresti, Quinton Quayle.
In aceasta zi, ambasadorul a renuntat la masina sa oficiala, un Range Rover, pentru a calatori ntr-un Mini Cooper rosu. Cu zambetul pe buze, foarte deschis si jovial, Quinton Quayle a vorbit si n limba romana, marturisind ca ntelege aproape tot, dar mai are probleme atunci cand trebuie sa se exprime n limba noastra. Ambasadorul a luat lectii timp de zece saptamani la Londra si patru saptamani la Iasi. Din cand n cand, atunci cand are timp, mai ia lectii de conversatie si, pentru a exersa, ncearca sa citeasca ziarele n romaneste.sleadendt
Referindu-se la investitiile britanice n Romania, ambasadorul britanic a declarat ca Marea Britanie este al cincilea investitor strain n Romania, cu un volum al investitiilor directe de peste 650 de milioane de dolari. "Exista un potential mai mare pentru investitii britanice n Romania, avand n vedere ca relatiile comerciale sunt la 1,5 miliarde de dolari si anual acestea cresc cu 20-30%". Cei mai importanti investitori britanici pe piata romaneasca sunt furnizorul de bunuri de larg consum Unilever, producatorul de tigarete British American Tobacco, compania farmaceutica GlaxoSmithKline si grupul petrolier Shell.
O parte din timpul sau ambasadorul l petrece ajutand firmele britanice sa-si rezolve problemele cu care se confrunta n Romania. Un lucru pozitiv este, dupa Quayle, faptul ca guvernul roman a nceput sa treaca la actiune. "S-au luat masuri si companiile pentru care intervenisem si-au rezolvat problemele datorita interventiei guvernului roman".

Cei mai buni consilieri: localnicii din Buftea
Prima investitie britanica vizitata a fost Roh Manufactures Textiles, o ntreprindere din domeniul textil cu sediul la Buftea. Firma, filiala a firmei britanice M&S Textiles, care are ca principal obiect de activitate vopsirea materialelor textile, este o afacere de familie, proprietarii sai fiind Sunil Bhatia si varul sau Sangeev Bhatia, cetateni britanici de origine indiana.
Ideea de a ncepe o afacere n Romania le-a fost data de propriii clienti din Marea Britanie. "Acolo, afacerile din domeniul textil au scazut si multi s-au mutat n Romania, n acelasi domeniu. Am vrut sa fim aproape de clientii nostri", spune Sunil Bhatia.
Decizia n-a fost luata nsa peste noapte. Mai ntai au venit n Romania sa analizeze situatia, sa vorbeasca cu oamenii, sa vada ce potential exista aici.  "Cand aud ca vii din Anglia, primul lucru la care se gandesc oamenii e ca ai multi bani. Am fost si am vazut mai multe locatii, toate n Bucuresti, care costau nsa prea mult. Am vrut sa venim n zona de langa Bucuresti, unde terenul este mai ieftin si suma pe care urma sa o investim sa nu fie asa mare, fiindca tot ce am nceput aici este ca un joc de noroc. Nu avem nca nici o garantie ca vor reusi".
Cei care i-au ajutat sa se stabileasca n Buftea au fost localnicii care le-au dat sfaturi n privinta pretului terenului si a caselor din zona. "Initial, am fost la cativa agenti imobiliari care se gandeau numai cum sa ncheie afacerea si sa obtina comisionul. Apoi am gasit pe strada cativa studenti de la care am obtinut sfaturi mult mai valoroase. Oamenii ne-au sfatuit corect, ne-au spus ca platim prea multi bani pentru casa, pentru cladire. In aceasta privinta, localnicii ne-au ajutat".
Familia Bhatia a cumparat o casa si un teren. Fabricuta de textile care si-a nceput activitatea n urma cu sase luni a fost nainte un atelier de reparatii auto, care nu avea nimic, nici apa, nici gaze, nici curent electric. Astfel ca au luat-o chiar de la zero. Pana acum, au fost investiti peste 600.000 de dolari n cladire si casa si au fost cumparate peste 20 de camioane pentru fabrica.
La ora actuala, firma are 50 de angajati, iar pana la sfarsitul acestui an numarul acestora se va dubla, deoarece proprietarii intentioneaza sa se extinda si sa realizeze aici produse proprii. "Deocamdata exploram piata. Forta de munca de aici este talentata, poate face orice, se poate adapta foarte usor. Eram putin ngrijorati, pentru ca am dezasamblat toate utilajele aduse din Anglia  si nu stiam daca vom reusi sa le punem la loc, daca vor mai functiona din nou".
Din cei 50 de actuali angajati, 95% au fost someri si fara specializare n domeniu. "Privesc asta ca si cum as fi deschis si o scoala. Nu am venit deloc cu personal, ci doar cu familia. Am fost ntr-un fel si profesor pentru angajati, pentru ca noi i-am nvatat ce sa faca. Am angajat un singur inginer-sef care mai lucrase n industria textilelor, dar care nu cunostea utilajele noastre".
Clientii sunt toti firme britanice. Roh Manufactures Textiles nu vinde direct tesatura clientilor, ci asteapta instructiunile firmei din Anglia. "Ei ne trimit tesatura, noi urmam instructiunile lor, o prelucram si apoi o trimitem acolo unde ne spun ei, adica la clientii carora compania mama le-a vandut deja tesatura. Aceasta se ntoarce tot n Romania, pentru ca firma o trimite aici pentru confectii".

"Nu stiam ca Romania are piata interna asa mare"
Pe viitor, proprietarii intentioneaza sa se extinda si pe alte piete din Europa, dar si pe piata romaneasca. "Pe masura ce ne vom crea o reputatie, ne vom extinde. Nu stiam ca si Romania are piata interna asa mare. Cu siguranta vom fi prezenti si aici".
Deocamdata firma este tot n perioada de investitii. "Ne vom extinde, dar nainte vrem sa fim siguri ca vasul este sigur si ca din ce am investit se va ntoarce ceva  si la noi, pentru ca suntem oameni de afaceri".
In ceea ce priveste legislatia romaneasca, Sunil Bhatia crede ca aceasta are si parti bune si parti mai putin bune. Este buna, n sensul ca nici o persoana care vrea sa nceapa o afacere dubioasa (bad business) nu poate, pentru ca e blocat de foarte multe obstacole, dar n acelasi timp, pentru orice investitor serios e un proces obositor, care cere mult timp. "Daca eu vreau sa alerg, nu mi se da voie, trebuie sa merg. In industria mea trebuie sa iau o comanda, sa o procesez si apoi sa o trimit napoi ntr-o saptamana. Trimit un document undeva si ntr-o saptamana nu primesc nici un raspuns. Cred nsa ca pe masura ce tot mai multi investitori straini vor veni n Romania, lucrurile se vor mbunatati".
Pe cei care doresc sa investeasca n Romania, Sunil Bhatia i sfatuieste sa aiba rabdare. "Daca esti suficient de rabdator si nu esti frustrat sau furios ca nu merge asa de repede cum ai fi crezut, nu intra n panica, lucrurile se rezolva n cele din urma. Trebuie sa testezi piata, pentru ca este o tara noua, un alt mod de a lucra, o alta limba si trebuie sa te obisnuiesti cu toate acestea".
Familia Bhatia a nceput sa nvete putin romaneste, considerand ca este foarte important sa comunice cu angajatii. "La nceput am apelat la cineva sa ne reprezinte, ei vorbeau romaneste si apoi ne traduceau. Apoi ne-am dat seama si am nceput sa comunicam direct si lucrurile s-au rezolvat putin mai repede. Toata lumea vorbeste engleza, dar le este jena sa vorbeasca. Eu pot vorbi putina romana, deci putem comunica".
In Anglia nu se duc decat de sarbatori, pentru ca 95% din timp nseamna munca. "Ca n orice familie, parintii, rudele si fac griji pentru noi. Dar aici totul e minunat, viata de familie este grozava, vremea este frumoasa, sunt atatea lucruri de facut, de fapt nu prea avem timp", explica Sunil Bhatia.

Ce e de facut cu un conac darapanat
Cealalta firma vizitata a fost producatorul de vinuri Halewood Romania. In mansarda firmei, aranjata n stil rustic, ambasadorul Quayle a degustat patru din cele mai bune vinuri produse aici: Chardonnay, Merlot, Pinot Noir si Sauvignon.
Istoria Halewood n Romania ncepe n 1987, cand John Halewood, proprietarul unei firme britanice importatoare de vinuri si producatoare de premixuri alcoolice, a citit n presa engleza un articol despre viticultura si vinurile din Estul Europei - Bulgaria, Romania si Ungaria. Atunci a decis sa viziteze aceste tari. "In acea perioada, Romania se afla sub regimul comunist, iar exporturile erau dirijate. Era destul de greu sa nceapa un business, dar a fost ncurajat de oamenii pe care i-a gasit aici. Astfel ca, n 1987, au plecat primele vinuri romanesti, de la Vinalcool Prahova, catre Halewood International din Anglia", explica Mihai Chitic, directorul comercial al Halewood Romania.
Privatizarea societatilor din domeniul viniviticol a avut un ritm mai lent n Romania. In 1998, nici 20% dintre ele nu erau privatizate. O data nceput procesul de privatizare, acesta s-a derulat rapid si, trei ani mai tarziu, 80% din societati erau deja privatizate.
In 1998, Halewood International a decis sa participe la licitatia pentru privatizarea firmei Vinalcool Prahova. La sfarsitul licitatiei, Halewood si-a adjudecat pachetul de control de 47,4% din actiuni pentru o suma de 5,6 ori mai mare decat pretul de pornire. La ora actuala, Halewood International detine 90% din capitalul grupului Halewood Romania, care cuprinde trei firme: Halewood Romania Vinuri, Viile Prahova si Cramele Prahova.
Grupul a avut n 2002 o cifra de afaceri de 5,8 milioane de dolari, n crestere cu un milion fata de anul precedent. Pentru anul n curs, Mihai Chitic estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri de 6,2 milioane de dolari.
Halewood are n Romania 207 de angajati, noua centre de productie si cinci crame - la Urlati, Paulesti, Valea Calugareasca, Vadu si Tohani. In total, Halewood a investit pana acum n Romania circa 8 milioane de dolari, n modernizarea cramelor si n retehnologizare, toate utilajele fiind aduse din Franta, Italia, Germania si Anglia.
Crama de la Urlati dateaza din 1922. Cand au preluat-o englezii, aceasta era un conac darapanat, n care ploua si care avea beciul plin de apa. Crama de la Azuga (Rhein Azuga) este si mai veche, din 1892 si a apartinut celei mai vechi fabrici de sampanie din Romania.
Anual, cramele sunt vizitate de aproximativ 1.300 de turisti. Mihai Chitic afirma ca anul acesta numarul acestora va creste si va ajunge la 2.000. Clientii sunt turisti adusi de agentiile de turism (70% dintre ei straini), companii ca Flamingo, ING Bank, British American Tobacco, care vin aici cu angajatii, cu clientii importanti si cu clientii ocazionali aflati n trecere prin zona. Deocamdata, cramele de la Azuga si Urlati au fost deja incluse n circuitul turistic viniviticol avut n vedere de Ministerul Turismului prin programul "Drumul Vinului".

Exporturile de vin, limitate de supraoferta
Cramele Prahova produc n medie n jur de 60.000 de hectolitri de vin pe an. Aproximativ 90% din materia prima este luata de la fermierii particulari, din zonele Ceptura, Tohani, Valea Calugareasca, Urlati si Medgidia.
Peste 70% din productie este exportata - n Marea Britanie (aproape jumatate), dar si n Estonia, Danemarca, Olanda, Germania, Japonia, Statele Unite ale Americii si Canada.Prin 1998, exportul romanesc de vin n Anglia era de 14 milioane de sticle. Ulterior, acesta a scazut foarte mult, livrarile catre Anglia fiind, la ora actuala, de doar trei milioane de sticle de vin pe an.
"In ultimii trei ani, pe piata internationala au existat mereu cantitati excedentare de vin. Pe de alta parte, state ca Africa de Sud, Australia si Chile fac o concurenta acerba tarilor cu traditie, oferind un vin de calitate la un pret rezonabil. Ca atare, si consumatorul din Vest a devenit din ce n ce mai pretentios", explica Mihai Chitic.
Pe plan international, Romania nu este atat de bine cunoscuta ca producator de vin, mai ales pentru ca nainte de Revolutie, peste 80% din productie se ducea n fostele tari socialiste si mai putin n tari ca SUA, Canada, Marea Britanie sau Danemarca. "Este foarte greu sa patrunzi pe piata internationala, unde tari ca Franta, Italia si Spania au probleme cu vinul produs de ele. O solutie ar fi ca vinul romanesc sa fie valorificat la un pret real, care sa se stabileasca n functie de pretul pe care l are un vin de aceeasi calitate n tara respectiva, nici mai mult, nici mai putin decat merita".
In Romania, peste trei sferturi din consumatorii de vin prefera n continuare vinul alb, desi ncepand cu 2001 s-a putut observa o usoara crestere a preferintelor pentru cel rosu. "In urma unor statistici realizate de institutele de specialitate n ceea ce priveste preferintele consumatorilor, am putut observa faptul ca acei cu venituri peste medie si mari prefera vinurile seci, poate pentru ca au avut posibilitatea sa calatoreasca. In lume, 65% din consumatori prefera vinurile seci. Zaharul nu face decat sa ascunda aroma si defectele vinului". diana.sava@zf.ro