• Leu / EUR4.7559
  • Leu / GBP5.4795
  • Leu / USD4.1941
Afaceri de la zero

Un dosar beton pentru un munte de aur



Organizat in holul de marmura al Muzeului BNR, in imediata apropiere a salii unde au fost expuse recent, pentru prima data, lingouri si monede de aur de tipul celor trimise la Moscova, seminarul de saptamana trecuta despre tezaurul Bancii Nationale, la care au participat istorici, bancheri si economisti, a fost centrat pe prezentarea in premiera a unui dosar cu documente, probe incontestabile ale dreptului Romaniei de a revendica tezaurul. Din 1921, cand a fost alcatuit, dosarul este transmis cu valoare de legamant fiecarui guvernator al BNR. Mugur Isarescu l-a primit in cadru solemn de la fostul guvernator, Decebal Urdea, in septembrie 1990 si, dupa cum marturiseste, s-a convins de valoarea lui in timp. "Din punct de vedere istoric, documentar si juridic, acest dosar este beton. Ma si mir cum de nu l-au confiscat sovieticii prin anii '50, cum de nu au aflat de existenta lui".



Lucru rar pentru guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sa abandoneze teme ca tintirea inflatiei, evolutia cursului de schimb sau adoptarea euro si sa vorbeasca pret de zeci de minute despre tezaurul bancii centrale, trimis la Moscova in 1916 si ramas acolo pana in ziua de astazi. "Romania trebuie sa fie constienta de faptul ca are acest tezaur la Moscova, instrainat vremelnic. Este un drept al nostru si BNR nu va renunta niciodata la el", a declarat guvernatorul.



Tezaurul Bancii Nationale, alcatuit din lucrari de arta si peste 93 de tone de aur fin, a fost transferat in Rusia in 1917, in timpul primului razboi mondial, din cauza iminentei ocupatii germane a Romaniei. Partea rusa a restituit, in perioada comunista, o parte din operele de arta aflate in transportul din 1917, insa nu a raspuns solicitarilor partii romane de a inapoia si aurul.



"Cred ca BNR, ca o institutie a statului cu o relativa independenta, are dreptul sa-si pastreze intacta aceasta creanta si sa o probeze in lume", afirma Mugur Isarescu. Dincolo de seminariile organizate pe tema tezaurului, guvernatorul a anuntat ca Banca Nationala va edita in scurt timp o noua carte care sa readuca in atentia opiniei publice interne si internationale aceasta problema.





Pe langa pantofi si unt



Istoricul Florin Constantiniu, presedintele comisiei mixte romano-ruse care analizeaza problema tezaurului, a povestit cu lux de amanunte odiseea tezaurului romanesc care a luat drumul Rusiei in 1916-1917, citand marturii ale unui istoric trimis la acea vreme sa insoteasca in primul rand valorile de ordin istorico-documentar. Mentionand si elementele "triviale" care de-a lungul timpului au fost introduse "in mod tragic" in chestiunea tezaurului, cum ar fi faptul ca in trenurile care transportau valorile la Kremlin s-au mai aflat si lazi cu perechi de pantofi ai regelui si chiar unt, Constantiniu a tinut sa precizeze ca in momentul de fata istoricii nu mai au ce face, fiindca "si-au facut datoria". Actele si documentele, cele esentiale, au fost stranse inca din perioada interbelica, s-au scris carti pe aceasta tema si au avut loc numeroase discutii intre partea romaneasca si cea ruseasca; acum, considera istoricul, "este obligatia partii ruse de a explica o contradictie, anume cum de in '56 se stia de toate aceste valori, iar astazi este nevoie de noi investigatii pentru a da de urma acestei comori pierdute".



In opinia istoricului Cristian Paunescu, directorul departamentului de resuse umane al BNR si coautor al lucrarii "Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei de la Moscova", publicata in 1999 in editie romana si in 2000 in editie engleza, faptul ca Romania a intrat in NATO de curand ne scuteste de grija tezaurului actual. Romania a demonstrat ca a invatat din greseala facuta, avand in vedere ca, spune el, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in 1944, cele 190 de tone de aur din tezaur au fost transportate la Tismana si ingropate intr-o pestera din imediata apropiere a manastirii, unde au stat pana in '47. "Daca ar fi fost descoperite pana la semnarea armistitiului din 12 septembrie 1944 ar fi fost considerate captura de razboi si mai faceam acum inca un simpozion pe tema tezaurului din cel de-al doilea razboi mondial", a glumit istoricul.



Paunescu a tinut sa explice pe larg contextul politic, psihologic si strategic in care Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a luat decizia de a trimite tezaurul in Rusia si faptul ca toate intelegerile au fost semnate si parafate in dublu exemplar, in rusa si in franceza si semnate de cate trei oficiali ai Bancii de Stat a Rusiei. Banca Nationala a Romaniei a trimis la Moscova 93,4 tone de aur, esalonate in doua transporturi. Tezaurul a cuprins in fapt 91 de tone de aur sub forma de monede si 2,4 tone sub forma de lingouri.





Superstitia lui Mugur Isarescu



"Opinia publica trebuie sa realizeze ca aceasta a fost o cantitate impresionanta de aur", a explicat Mugur Isarescu. In ceea ce priveste evolutia stocului de aur al Romaniei, guvernatorul a precizat ca prin anii '50 acesta se ridica la 50-60 de tone, un nivel minim - si tot un nivel minim, de 67 de tone, unul din cele mai scazute pe care le-a avut BNR in secolul trecut, se inregistra in 1990.



Atunci cand vine vorba de "magia aurului", guvernatorul se declara a fi un om superstitios. Conform documentarii sale istorice, dintr-o perspectiva mistica, de fiecare data cand tezaurul de aur a ajuns la un nivel foarte ridicat, s-a intamplat ceva rau cu Romania, a observat Isarescu. Un nivel foarte ridicat l-a inregistrat Romania in 1916 - 93 de tone de aur reprezentau o cantitate imensa - si un alt nivel istoric record a fost in '43, pe vremea lui Antonescu: 240 de tone de aur, un nivel care in numai 10 ani a scazut la 20 de tone. "De aceea eu sunt superstitios si am votat in Consiliul de Administratie sa ne oprim cu cresterea stocului de aur la 101 tone, pentru a fi siguri ca nu se va intampla nimic", a adaugat Isarescu.





"Despre ce tezaur vorbiti?"



In iunie 1991, la cateva luni dupa numirea sa in functia de guvernator al BNR, Mugur Isarescu se intalnea cu presedintele de la acea vreme al Bancii de Stat a Uniunii Sovietice. "Despre ce tezaur vorbiti?", a fost prima reactie a acestuia, provocat indelung sa abordeze subiectul pe care il tot evita. "Mi-a spus ca nu cunoaste subiectul si pana la urma m-a intrebat daca avem documente oficiale ca dovezi", isi aminteste Isarescu.



De-a lungul timpului, el a mai discutat problema tezaurului pierdut al BNR si cu Jacques de Larosiere, fost guvernator al Bancii Frantei, fost director general si presedinte al FMI, apoi al BERD si in prezent consilier al unei mari banci pariziene. "Mi-a spus ca o asemenea creanta istorica nu trebuie abandonata niciodata si ca dosarul nostru este una dintre cele mai valoroase piese istorice pe care le-a avut vreodata in mana". Takis Hadjidemetriou, coordonatorul cipriot pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar, a fost informat si el despre aceasta chestiune, adauga Cristian Paunescu. "A fost foarte atent la discutiile noastre, ne-a cerut o serie de documente si a spus ca problema tezaurului romanesc nu este cunoscuta in Europa si in lume si ca ar trebui internationalizata".



Toate documentele continute de dosar demonstreaza un protocol imbatabil din punct de vedere juridic, este convins guvernatorul, in ciuda faptului ca guvernele care s-au succedat celui care a semnat in 1917 in numele tarului Rusiei fie nu l-au recunoscut, fie au motivat ca a intervenit un eveniment de forta majora - trimiterea tezaurului spre pastrare in regiunile din Est.



Conform fostului guvernator, Decebal Urdea, care dupa '90 a participat la multe discutii pe aceasta tema cu partea sovietica, este vorba de o tactica de eludare a chestiunii. "De fiecare data, ei schimba echipa si de fiecare data trebuie sa o luam de la inceput cu noua echipa, pentru ca nu recunosc ca ar exista o asemenea problema. Rusii mai spun ca tot ceea ce s-a depozitat in Rusia s-a risipit, dar ceea ce s-a risipit nu are legatura cu substanta, cu tezaurul propriu-zis, ci cu maruntisurile pe care le cunoastem cu totii", considera Urdea.





Dar creantele din Irak?



Prezent la seminar in calitate de reprezentant al Asociatiei Romane a Bancilor, Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania, si-a exprimat o parere personala ceva mai pragmatica: "Decizia de risk management a fost foarte proasta in 1916. Dar este totusi vorba despre o pierdere de mai putin de un miliard de dolari - oricum mai mica decat consecintele legate de creantele Romaniei din perioada 1970-1980, Iran, Irak, Sudan, Egipt. La fel de proaste sau chiar mai proaste au fost si deciziile luate in anii '90, cele care au provocat bancilor romanesti pierderi de aproape 4 miliarde", a adaugat bancherul.



Valoarea aurului romanesc aflat in Rusia se ridica, la preturile din 1999, la 785 milioane de dolari, evaluare facuta exclusiv dupa preturile aurului brut, adica neluand in considerare valoarea numismatica a monedelor din tezaur. In prezent, rezerva de aur a BNR se ridica la 105,1 tone, in valoare de 1,16 miliarde de euro.



In opinia lui Pascariu, trecand peste aspectele emotionale ale tezaurului pierdut, romanii ar trebui sa fie mai practici, adica sa incerce sa obtina "un trade-off", o negociere. "De ce nu s-ar incerca sa se obtina ceva in schimbul acestui aur? Bineinteles, nu Basarabia... Dar aceasta decizie nu-i apartine in nici un caz guvernatorului, este o decizie politica".
cecilia.stroe@zf.ro

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7559
Diferență: -0,0357
Ieri: 4.7576
Azi: 4.1941
Diferență: 0,0072
Ieri: 4.1938
Azi: 5.4795
Diferență: 0,2525
Ieri: 5.4657
Azi: 4.1867
Diferență: -0,0668
Ieri: 4.1895