♦ România este unul dintre statele europene cu cea mai comodă situaţie în ceea ce priveşte resursele interne de gaze naturale, circa 80% din consumul intern putând fi alimentat cu gazul produs aici ♦ Dar cu o economie dependentă de exporturi către statele europene, multe dintre ele puternic afectate de criza energetică, poziţia României în faţa crizei gazului nu mai este la fel de solidă ♦ Care sunt vulnerabilităţile majore?
„Cu iarna care stă să înceapă, criza energetică începe să muşte din economiile europene. Consumatorii devin din ce în ce mai preocupaţi să-şi ţină casele calde. Sondajele arată că afacerile sunt tot mai afectate de creşterea costurilor cu energia şi de cererea tot mai slabă. Presupusul sabotaj al conductelor de gaze din Marea Baltică, o acţiune a Rusiei, probabil, a arătat cât de vulnerabile sunt totuşi resursele de energie ale Europei. Iar toate acestea înseamnă probleme pentru economie“, scriu junaliştii de la The Economist într-o analiză publicată recent. Publicaţia mai menţionează că pe 11 octombrie, FMI (Fondul Monetar Internaţional) şi-a redus estimarea de creştere economică pentru zona euro de la 2,5% la numai 0,5%.
Ţări ca Germania, puternic dependente de gazul rusesc, sau cele care nu au ieşire la mare, dependente la rândul lor de importuri energetice, vor fi direct lovite de criza gazului. „Ţările care se bazează pe importuri de energie electrică de asemenea ar putea fi afectate de întreruperi în alimentarea cu energie la nivel european“, mai anunţă jurnaliştii de la The Economist.
