Deficitul comercial a ajuns anul trecut la cea mai mare valoare din istorie, de peste 10 miliarde de euro, adica aproape cat jumatate din exporturi. Analistii sunt de parere ca nivelul este alarmant si poate pune probleme serioase economiei, mergand chiar pana la o criza financiar-valutara.
Importurile si deficitul comercial au batut luna de luna in 2005 noi recorduri, iar cand Institutul de Statistica a tras linie dupa finalul anului, rezultatele au fost un deficit de 10,3 miliarde de euro si importuri totale de 32,5 mld. euro. Explozia consumului, inclusiv pe credit, precum si aprecierea excesiva a leului sunt considerate de analisti principalele cauze ale cresterii dezechilibrului din comertul exterior al Romaniei.
"Nivelul ridicat al deficitului nu este surprinzator: a fost un an cu multe conjuncturi nefavorabile: aprecierea leului, restructurarea industriei impusa de cresterea tarifelor la utilitati, cresterea cerintelor de adaptare la piata unica, cheltuielile de standardizare, dar si ascutirea competitiei", a declarat pentru Ziarul Financiar Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA).
Toti acesti factori au lovit in primul rand in exportatori, dar au si facilitat importurile, facandu-le mai atractive pentru consumatorii autohtoni. Aprecierea leului a afectat incasarile exportatorilor si a ieftinit importurile, iar conditiile de crestere economica foarte redusa de pe piata europeana, principalul partener comercial al Romaniei, au inhibat exporturile romanesti.
De aceea, deficitul comercial a depasit cu mult nivelul din 2004, dar nu si asteptarile oficiale. Prognoza din toamna lui 2005, elaborata de Comisia Nationala de Prognoza, arata o estimare de 10,25 mld. euro pentru deficitul comercial, comparativ cu 9 mld. euro, cat era estimarea din primavara anului trecut.
"Ritmul de crestere al deficitului, de 40% in comparatie cu 2004, este prea mare si cu siguranta greu de sustinut", a mai spus el. Deficitul comercial nu este ingrijorator in sine, sustine Voinea, ci in primul rand prin faptul ca pune presiuni pe balanta de plati a Romaniei, mai exact pe deficitul de cont curent. Voinea considera ca deficitul de cont curent a fost in 2005 de peste 9% din PIB, comparativ cu un nivel de 8,1% in 2004.
"Daca deficitul extern trece mai mult de 4-5 ani de nivelul de 8% din PIB, exista un mare pericol pentru declansarea unei crize valutare", mai spune Voinea. Mecanismul este simplu, spune analistul GEA: cata vreme exista incredere in economie, in tara intra bani si deficitul este finantat. In schimb, increderea investitorilor se poate schimba destul de rapid, daca deficitele se adancesc si se permanentizeaza, cum poate fi cazul Romaniei.
In aceasta situatie, statul are probleme de finantare a deficitelor. "De fapt, nu pot sa ma gandesc la o singura tara care si-a permis deficite externe atat de mari pe un termen atat de lung ca si Romania, fara sa aiba probleme de natura financiara sau valutara", spune analistul GEA.
Daniel Daianu, fost ministru de finante si doctor in economie, este mai optimist decat Voinea. "Este suficient sa ne uitam la Bulgaria si sa vedem ca un deficit de cont curent de 14% din PIB nu este chiar dezastruos", considera Daianu. "In alte zone ale lumii, un deficit extern ca al Bulgariei ar fi dus imediat la o criza financiara, dar in cazul Bulgariei perspectiva aderarii la UE reprezinta o ancora care tine economia pe linia de plutire", a mai spus Daianu.
In schimb, Voinea considera ca Romania se indreapta pe termen mediu spre o criza financiara, care poate insa veni mai repede sau mai tarziu. "Cel mai probabil, criza va fi intarziata de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, care va spori increderea investitorilor si va facilita finantarea deficitelor. Exista insa si posibilitatea inversa, in care aderarea poate fi amanata, iar manifestarea crizei ar fi accelerata", spune el.
Criza ar insemna o crestere brusca a cursului de schimb in defavoarea leului, iar o data cu prabusirea monedei nationale si epuizarea rezervelor valutare ar veni si intrarea Romaniei in incapacitate de plata.
Textilele merg inca bine la export
Produsele industriei usoare au fost si in 2005 cele mai bine vandute marfuri romanesti la export. Valoarea totala a exporturilor de textile si articole de imbracaminte a fost anul trecut de 4,2 mld. euro, adica 19% din totalul bunurilor vandute peste granite. Totusi, textilele si-au pastrat cu greu primul loc in topul exporturilor, valoarea exporturilor acestor marfuri inregistrand o stagnare in euro si practic o scadere in lei, comparativ cu 2004. Pe locul doi au fost masinile si aparatele electrice si mecanice, cu o valoare a exporturilor de aproape 4 mld. euro in 2005. Cea mai mare crestere a exporturilor a fost consemnata in cazul produselor minerale (petrol si derivate, minereuri, carbuni si sare), a caror valoare a crescut cu 81% fata de 2004, ajungand la aproape 2,5 mld. euro. In cazul mijloacelor de transport, cresterea de peste 47% a exporturilor in 2005 fata de 2004 se explica prin succesul Daciei Logan, care a urcat exporturile de mijloace de transport pana la 1,7 mld. euro.
UE ne vinde tehnologie si rusii energie
In cazul importurilor, produsele industriei grea sunt pe primul loc: masinile si aparatele electrice si mecanice au avut anul trecut o pondere de peste 23% din importurile romanesti, adica peste 7,6 mld. euro. Importurile de produse minerale au crescut in 2005 cu aproape 44%, pana la 5 mld. euro. Mai bine de jumatate dintre aceste bunuri reprezinta importurile energetice de petrol si gaze din Federatia Rusa, cu care Romania inregistreaza un deficit comercial de circa doua miliarde si jumatate de euro. Importurile de textile au stagnat si ele anul trecut, avand o valoare de 3,3 mld. euro. Majoritatea importurilor de astfel de produse provin din China, cu care Romania si-a liberalizat comertul anul trecut. Caderea exporturilor romanesti de produse textile a fost pusa de multe ori anul trecut pe seama acestor importuri chinezesti. In 2005, importurile de mijloace de transport au inregistrat o crestere de peste 37%, avand o valoare de 3,3 mld. euro in importurile Romaniei.
Exporturile iau directia Uniunii Europene
Statele membre ale Uniunii Europene au fost si anul trecut principala destinatie a exporturilor romanesti. Italia a ocupat primul loc la acest capitol, valoarea marfurilor autohtone exportate in aceasta tara in 2005 apropiindu-se de 4,3 miliarde de euro. Germania s-a clasat a doua printre destinatiile exporturilor romanesti, cu 3,1 mld. euro, iar podiumul a fost completat de Turcia, statul ne-membru cu cea mai mare valoare a importurilor din Romania, de 1,8 mld. euro. Turcia reprezinta singura modificare la varf, depasind anul trecut Franta ca destinatie a exporturilor romanesti, dupa ce in 2004 se situa in spatele acestui stat. In acelasi timp, marfurile romanesti vandute catre Statele Unite in 2005 au valorat circa 910 milioane de euro. Suma este mare, dar reprezinta doar o mica parte din valoarea tuturor exporturilor romanesti, adica numai 4,1%. Per total, primele 10 state care au importat anul trecut bunuri din tara noastra reprezinta peste 70% din exporturile Romaniei.
Rusia se infiltreaza in topul importurilor
Si in cazul importurilor, statele din UE concentreaza cea mai mare parte a relatiilor comerciale cu Romania. De asemenea, Italia reprezinta tara de unde provin cele mai multe bunuri din import, adica peste 5 miliarde de euro. Italia este urmata in acest clasament de Germania, cu exporturi catre Romania in valoare de aproape 4,6 mld. euro. Importurile energetice (petrol si gaze) din Federatia Rusa ocupa a treia pozitie, cu o valoare totala de peste 2,7 mld. euro in 2005. Din nou, singura schimbare in clasament fata de 2004 o reprezinta Turcia, care a urcat de pe locul 5 pe 4 in topul statelor exportatoare catre Romania. Importurile de anul trecut din Statele Unite au depasit cu putin 900 mil. euro, fiind practic identice ca valoare cu exporturile romanesti cu aceasta destinatie. In ansamblu, primele 10 state care au exportat anul trecut bunuri catre Romania reprezinta aproape 67% din importurile tarii noastre.
Opinii pro si contra
Exista insa si analisti care nu se tem de o criza financiara. Daniel Daianu este mai rezervat si spune ca o asemenea criza este improbabila in cazul Romaniei, chiar si in situatia in care deficitul comercial ar creste in continuare cu un ritm alert. "Personal, ma indoiesc ca anul acesta vom avea un deficit de cont curent mai mare de 11% din PIB, care oricum este finantabil."
"Nu expansiunea bugetara sau o politica valutara foarte relaxata a BNR au condus la o cerere interna mult mai mare decat oferta in economia romaneasca", spune Daianu. Principalul vinovat pentru cresterea cererii de consum si implicit a deficitului este explozia creditului de consum, este de parere fostul ministru de finante. In acelasi timp, productia stagneaza, iar economia nu poate raspunde cererii mari de consum.
Deocamdata, Daianu spune ca Banca Nationala a reusit sa limiteze expansiunea creditului in valuta, iar pentru ca si cererea de consum sa marseze in continuare cu acelasi ritm, ar trebui ca imprumuturile acordate in lei sa creasca de cel putin doua ori mai rapid decat pana acum, ceea ce este foarte improbabil.
Oricum, nu este nevoie ca deficitele externe sa ajunga la anvergura celor din Bulgaria pentru ca decidentii de politici economice sa aplice masuri restrictive, considera Daianu. Politica bugetara a Guvernului trebuie sa ramana prudenta, iar cea monetara a Bancii Nationale sa fie in continuare restrictiva si sa contracareze creditul de consum, spune fostul ministru de finante.
In prezent, Daianu spune ca un semnal de alarma este ca cea mai mare parte a creditelor merg in consum si prea putini bani merg in investitii. Gradul de inzestrare al populatiei este modest, iar bancile au lichiditati in exces, iar creditele circula in mod natural catre consum, explica fostul ministru de finante. "In economie are loc o reajustare de portofoliu, intre nevoile de consum ale populatiei si supralichiditatea din sistemul bancar", considera Daniel Daianu.
Pentru contracararea unei eventuale crize valutare, Banca Nationala se bazeaza in acest moment pe rezerva valutara de aproximativ 17 miliarde de euro, care reprezinta deocamdata o sursa buna de finantare pentru deficitele externe. Insa Liviu Voinea spune ca manipularea cursului prin aruncarea unor cantitati masive de valuta in piata nu este o solutie valabila la nesfarsit. "Nici o banca centrala din lume nu are suficienti bani pentru a sustine cursul si a finanta in acest fel deficitele", considera Voinea.
Daniel Daianu spune insa ca rezerva este suficienta, iar gradul de indatorare al Romaniei, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung, este suficient de redus. In urmatoarea perioada, nu exista nici un varf de plata in sensul returnarii unui credit mare, care sa puna rezerva valutara a Bancii Nationale in pericol. Serviciul datoriei externe, dar si datoria externa pe termen scurt, mediu si lung nu sunt ingrijoratoare, spune Daianu. "In plus, Banca Nationala nu va interveni pentru mentinerea cursului cu orice mijloace, ci doar cat sa nu ii puna in pericol tinta de inflatie", adauga el.
In ultimii 4 ani, BNR a inregistrat pierderi din cauza operatiunilor de sterilizare a lichiditatilor excesive de pe piata. Dar banca centrala nu poate merge in pierdere la infinit pentru a sustine moneda nationala, a adaugat Liviu Voinea de la GEA.
In viziunea sa, exista doua solutii pe termen scurt pentru atenuarea dezechilibrelor din economie: fie o politica valutara mai transparenta a bancii centrale, fie un acord al oficialilor guvernamentali asupra selectiei tintelor macroeconomice urmarite. Tintele macro sunt contradictorii si nu pot fi atinse toate in acelasi timp, explica Voinea. Astfel, in 2005 inflatia a fost redusa cu ajutorul aprecierii leului fata de euro, dar aceasta a dus la randul ei la cresterea deficitelor externe, a conchis el.
Si Daianu spune ca aprecierea continua a leului, pe fondul intrarilor masive de capital in urmatorii ani, ar putea fi ingrijoratoare, pentru ca va duce la adancirea deficitelor externe. Iar pe producatorii autohtoni ar trebui sa-i alarmeze ca nu absorb tehnologie suficient de repede si nu au castiguri semnificative de productivitate.
Importurile au explodat anul trecut
Atat exporturile, cat si importurile au inregistrat in 2005 valori record in istoria comertului exterior romanesc. Insa evolutiile exporturilor si importurilor au fost diferite. Valoarea totala a marfurilor vandute la extern a crescut anul trecut cu 17,5% comparativ cu 2004, in timp ce importurile au luat in 2005 un avans de aproape 24%. Exporturile din 2005 au totalizat 22,2 mld. euro, iar importurile au fost de 32,5 mld. euro. Exportatorii romani au acuzat anul trecut aprecierea brusca si prea rapida a leului fata de euro, fapt care le-a diminuat incasarile si le-a scazut competitivitatea prin pret pe care o aveau pe pietele de desfacere din Europa. In plus, ritmul modest de crestere al industriei, inundatiile si cresterea preturilor la utilitati au fost printre cauzele invocate de firmele romanesti pentru cresterea slaba a exporturilor.
Deficitul a trecut de cota de avarie
Deficitul comercial a batut anul trecut orice record, ajungand la peste 10,3 mld. euro, adica aproape jumatate din valoarea exporturilor totale ale Romaniei. Nu doar valoarea deficitului, ci si ritmul de crestere al acestuia a fost considerat alarmant pentru bunul mers al economiei. Practic, deficitul comercial a crescut intr-un singur an cu peste 40%, de la 7,34 mld. euro in 2004. O statistica aproximativa arata ca aproape jumatate din deficitul comercial al Romaniei provine din importurile energetice din Federatia Rusa si din importurile de textile si alte produse ale industriei usoare din China.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
