Investitiile in asigurari de viata cu componenta investitionala si fonduri mutuale reprezinta solutia pentru cei care nu vor sa contribuie pentru pensii private sau poate nu mai au mult timp pana la pensionare si vor sa isi fructifice cat mai repede plasamentele.
In timp ce companiile de asigurari spun ca principala alternativa de economisire la fondurile de pensii sunt "asigurarile de pensie privata" si asigurarile de viata unit-linked, societatile de administrare a investitiilor sunt de alta parere: alternativa la pensiile private sunt fondurile de investitii.
"In momentul de fata, mai ales pentru persoanele carora perioada de timp pana la pensionare nu le permite contributia la un fond de pensii, o varianta de luat in calcul este investitia in fonduri deschise de investitii", spune Cosmin Paunescu, director general adjunct al societatii de administrare a investitiilor KD investments.
"In acest caz investitorii pot urma un plan de investitii periodice, urmand ca unitatile de fond sa fie rascumparate esalonat, conform optiunii investitorului. Astfel, persoanele vor beneficia ulterior pensionarii de venituri suplimentare obtinute cu regularitate", explica Paunescu.
De aceeasi parere este si Eugen Voicu, presedintele societatii de administrare a investitiilor Certinvest, care spune ca fondurile de pensii si cele de investitii functioneaza dupa acelasi mecanism.
"Alternativele de economisire la pensiile private sunt fondurile de investitii, care au acelasi mecanism de functionare, in foarte multe tari existand produse calificate ca sisteme de pensii si nu fonduri in sine. Aceste produse sunt legate in primul rand de industria fondurilor deschise de investitii si pe planul doi de produse de asigurari sau bancare. Prin prisma randamentelor nu exista alternativa mai buna decat fondurile de investitii", spune Voicu.
Anul trecut, cel mai mare randament, de peste 50%, l-a inregistrat fondul de investitii Omninvest, administrat de SIRA, urmat de fondurile Napoca (Globinvest) si Intercapital (Certinvest), cu randamente de aproape 40%.
In prezent, piata fondurilor de investitii numara 24 de oferte.
Adrian Lupsan, analist la SSIF Intercapital Invest, spune ca investitiile in fonduri mutuale si pe Bursa vor creste in urmatorii ani, din cauza dobanzilor mici platite de banci la depozite.
Totusi, el spune ca inmultirea acestor plasamente va fi intarziata de perceptia negativa despre fondurile de investitii dupa scandalurile SAFI si FNI.
"Gradul de atractivitate al fondurilor mutuale si al plasamentelor bursiere de pe piata romaneasca va fi foarte ridicat in urmatorii ani. Fenomenul de Ãmigrareà va fi oarecum intarziat comparativ cu alte tari din cauza unor factori in primul rand psihologici rezultati din experientele negative ale fondurilor mutuale romanesti din anii 1996-2000", spune Lupsan.
Analistul SSIF Intercapital Invest este de parere ca o alta problema este capitalizarea redusa a Bursei, de circa 19 miliarde de euro.
"Ramane ca Bursa sa aduca in urmatorii ani noi emitenti de calibru, ca Transelectrica, Transgaz sau Fondul Proprietatea, care sa determine o crestere a gradului de capitalizare, iar fondurile mutuale sa dovedeasca la nivelul perceptiei micului depunator ca pot fi instrumente de economisire mult mai eficiente decat depozitele bancare traditionale", explica Lupsan.
Bogdan Andriescu, presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR), este de parere ca, dupa scandalurile cu fonduri de investitii, romanii nu isi vor recapata foarte repede increderea in astfel de plasamente.
"Romanii, dupa ce s-au fript cu fondurile mutuale, nu ii vad revenind prea repede la acestea", spune Andriescu.
Daca administratorii de fonduri spun ca produsele lor sunt alternativa de economisire la pensiile private, asiguratorii au alta parere.
"Principala alternativa de economisire o reprezinta asigurarile de viata. Fondurile mutuale si produsele bancare ar reprezenta o alta optiune, cu singurul amendament ca acestea (bancile si societatile de administrare a investitiilor - n. red.) nu au experienta in administarea programelor de investitii pe termen lung", spune Corina Cucoli, business development director la societatea de asigurari de viata Aviva.
Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life, a doua companie de asigurari de pe piata, spune ca singura alternativa de economisire pe termen lung o reprezinta asigurarile de viata.
"Peste tot in lume economisirea pe termen lung este realizata prin intermediul fondurilor de pensii si al asigurarilor de viata traditionale, singurele care ofera garantia beneficiului la maturitate. In multe tari, tratamentul fiscal al acestor forme de economisire este identic, cu conditia respectarii anumitor reguli. Sper ca un astfel de tratament sa fie introdus si in Romania, intrucat acumularile realizate astfel constituie un motor al economiei, iar beneficiile rezultate depasesc cu mult costurile generate de facilitatile fiscale", sustine Alexandrescu.
Constantin Nastase, directorul departamentului de pensii private din cadrul Allianz-Tiriac, spune ca exista doua tipuri de polite de asigurare care ar putea substitui fondurile de pensii.
"Alternativele de economisire pentru pensie oferite de industria asigurarilor sunt cele din sistemul asigurarilor de viata. Se poate alege intre doua produse: unul de asigurare, care ofera o protectie financiara in cazul producerii unor evenimente nedorite, cum ar fi invaliditatea sau spitalizarea, si, in plus, ofera posibilitatea de a obtine o pensie privata la expirarea contractului, si un produs care nu ofera o protectie pe perioada contractului, dar ofera un nivel mai ridicat al veniturilor la varsta pensionarii", explica Nastase.
Bogdan Andriescu, presedintele UNSICAR, crede ca plasamentele in asigurari de viata unit-linked se vor dezvolta semnificativ in urmatorii ani, din cauza scaderii dobanzilor la depozitele bancare.
"Investitiile in instrumente de tip unit-linked ale societatilor de asigurare vor creste odata cu scaderea dobanzilor la depozitele bancare, deoarece au randamente mai bune", afirma Andriescu.
Pentru a furniza alternative de economisire la pensiile private, companiile de asigurari au luat-o inaintea legislatiei, lansand produse asemanatoare pensiilor private inainte de finalizarea legilor din acest domeniu.
"Este de ramarcat faptul ca asiguratorii au identificat mult mai repede decat Legislativul necesitatea oferirii unor produse de asigurari care sa substituie lipsa pensiilor private. Aceste produse sunt, in general, asigurarile de viata cu formare de capital si cu acoperiri suplimentare, care sunt practicate in prezent de un numar mare de companii de asigurare", afirma Octavian Manastireanu, presedintele Ardaf.
In acest moment, aproape toate companiile de asigurari de viata vand, sub denumirea de "pensii private", produse de asigurari de viata cu economisire pe termen lung si cu plata indemnizatiei la expirarea contractului sub forma de renta viagera. Totusi, reprezentanti ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private spun ca asiguratorii ar putea fi obligati sa schimbe denumirea acestor polite, pentru a nu produce confuzie.
Dar nu toti asiguratorii sunt de acord cu aceasta schimbare.
"Nu consider necesara schimbarea denumirii acestor asigurari de viata atata timp cat ele apar sub denumirea de Ãasigurari de pensii privateà si nu Ãpensii privateÃ", spune presedintele Ardaf.
Prevederea referitoare la schimbarea denumirii asigurarilor de "pensie privata" ar putea fi inclusa in normele de aplicare a legilor pensiilor private, la care lucreaza acum Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Potrivit unui studiu realizat de UniCredit Group, investitiile populatiei in fondurile mutuale vor ajunge in 2008 la 131 milioane de euro, aproape triplu fata de sfarsitul anului trecut, iar activele aferente politelor de asigurare incheiate de persoane fizice vor fi de aproape un miliard de euro, cu 100% mai mult fata de cat sunt acum.
Piata fondurilor mutuale va fi foarte dinamica in urmatorii cativa ani, spune studiul UniCredit. Practic, investitiile populatiei in fondurile mutuale se vor dubla pana in 2008, ajungand la un total de peste 131 de milioane de euro, fata de 45 mil. euro anul trecut (investitii realizate doar de persoane fizice).
De altfel, analiza celor de la UniCredit arata ca investitiile populatiei in fondurile mutuale s-au dublat si in perioada 2004-2006. Totusi, in ciuda acestor cresteri succesive, fondurile mutuale sunt si vor ramane instrumentul de economisire-investitii cel mai putin cautat.
O crestere importanta, de aproximativ 70%, vor inregistra si investitiile in polite de asigurare. Activele populatiei sub forma acestor polite vor creste de la circa 555 milioane de euro in prezent la 942 milioane de euro in 2008, marcand o evolutie de 70%.
Romania este singura tara din cadrul studiului celor de la UniCredit (Bulgaria, Polonia, Cehia, Croatia) care nu permite inca economisirea si investitiile in fonduri de pensii, in timp ce in toate celelalte patru state analizate fondurile de pensii ocupa pozitii de top in preferintele de economisire ale populatiei.
angela.placinta@zf.ro ; mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
