Bănci și Asigurări

Banca centrala a prins curaj sa spuna de ce se teme si ce vrea sa faca

08.08.2003, 00:00 13



Majorarea dobanzii de interventie a bancii centrale reprezinta o oportunitate de castig suplimentar pentru banci, "din profitul inexistent al BNR", si care ar putea fi directionat catre incurajarea economisirii, concomitent cu aplicarea unei politici mai prudentiale la creditare, a declarat ieri guvernatorul Mugur Isarescu.



Tentand bancile sa-si plaseze banii in depozitele sale, BNR induce implicit o tendinta de temperare a creditarii, mai costisitoare decat simplul plasament la banca centrala.



In ceea ce priveste dobanzile la depozitele in lei, seful BNR sustine ca nivelul acestora este inca redus si nu ofera un castig real atractiv in raport cu rata inflatiei.



"Semnalam inca o data bancilor ca suntem chiar ingrijorati de nivelul insuficient de atractiv al dobanzilor la depozite si de situatia economisirii. Este o invitatie transparenta si nu declarativa sa se mai gandeasca la politica dobanzii la depozite", a spus Isarescu.



El a amintit ca economisirea in moneda nationala a consemnat un trend negativ inca din a doua jumatate a anului trecut.



"Rata dobanzii la depozitele la termen este pe muchie, chiar daca pe medie este real pozitiva. La acest nivel, dobanzile bancilor nu pot face fata unor ajustari de preturi", a spus guvernatorul, cu trimitere la majorarile de tarife care urmeaza sa aiba loc incepand cu luna septembrie



Guvernatorul spune ca anunturile de politica monetara facute ieri sunt un prim exercitiu de comunicare cu piata pe drumul spre trecerea la politica de tintire a inflatiei, incepand din decembrie 2004-ianuarie 2005. "Cred ca publicul poate intelege o politica proactiva, anuntata din timp pentru preintampinarea unui eveniment cert, cum este majorarea preturilor la energie", a declarat Isarescu.





Fara coliziuni cu Finantele



Intrebat daca au existat discutii cu Ministerul Finantelor pentru o repozitionare a politicii Trezoreriei Statului pe piata interbancara, guvernatorul a raspuns ca politica Finantelor nu intra in coliziune cu cea a BNR, intrucat sursele atrase de minister au maturitati mai lungi decat instrumentele folosite de BNR.



"Daca Trezoreria va atrage bani pe termen scurt, cred ca o va face la nivelul actual al pietei monetare", a spus Isarescu. Totusi, oficialul BNR a adaugat ca banca centrala se pregateste pentru lansarea certificatelor de depozit, care au un termen mai indelungat.



Isarescu nu a dorit sa precizeze pe ce perioade vor fi lansate certificatele BNR. "Vom avea curbe de randament care sa nu se suprapuna cu cele ale Trezoreriei", a mai spus el.





Sperietoarea inflatiei



"Cresterea tarifelor la energe va crea o bucla de majorari ale preturilor in lunile septembrie-decembrie mai mare decat in lunile anterioare. Credem insa cu tarie ca obiectivul de inflatie va fi atins" a spus Isarescu, amintind ca in prima jumatate a anului a fost consemnata o supraperformanta cu doua puncte procentuale sub estimari. El spune ca exista si riscuri de amplificare in valuri a efectelor majorarii de tarife.



Guvernatorul BNR sustine ca aprecierea reala a leului "nu reprezinta un obiectiv esential" pentru banca centrala, motivand ca, in opinia BNR, cursul schimb nu este singurul factor care contribuie la reducerea inflatiei, asa cum indica un studiu recent realizat de economisti ai FMI.





Deficitul si reforma



"Cel mai bine ar fi ca reformele structurale sa avanseze mai repede. In lipsa lor, e nevoie de corectii in domeniul fiscal si monetar. Am prefera si noi sa avem mai multe reforme structurale", afirma guvernatorul BNR Mugur Isarescu. El spune ca, “in lipsa masurilor necesare de reforma", trebuie facut totusi ceva, prin politica monetara si fiscala.



Isarescu afirma ca FMI nu ar avea nimic de obiectat la o majorare a deficitului bugetar fiscal, asa cum doreste guvernul pentru anul viitor, in conditiile ar scadea deficitul cvasifiscal, alimentat in continuare de cresterea arieratelor.



Guvernatorul afirma ca, in prezent, cele doua deficite insumate se apropie de 7% din PIB. Cum guvernul s-a dovedit incapabil sa opreasca cresterea arieratelor si astfel sa controleze deficitul cvasifiscal, este normal ca FMI sa preseze pentru un deficit fiscal cat mai mic, care de bine de rau, poate fi tinut in frau, chiar daca aceasta inseamna de multe ori taiere de cheltuieli, atat timp cat colectarea veniturilor continua sa ridice probleme.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO