Succesul neaşteptat al Ministerului Finanţelor care a strâns luni la licitaţia de titluri de stat peste un miliard de lei, adică mai mult decât nivelul programat şi la un randament convenabil de 6,6% pe an, are în spate numele a numai trei bănci, iar coincindenţa face că toate trei sunt bănci cu capital majoritar românesc.
Potrivit unor surse bancare, finanţatorii de luni ai statului se numesc CEC Bank, Banca Transilvania şi Banca Carpatica.
Prima este principala bancă rămasă în proprietatea statului şi este de aşteptat să contribuie oricând la finanţarea deficitului bugetar şi la refinanţarea datoriei publice. De altfel, în această toamnă au circulat pe piaţă în mai multe rânduri speculaţii privind eventuale implicări ale CEC Bank în operaţiuni bilaterale cu Finanţele, o parte din fonduri fiind procurate prin operaţiuni repo cu BNR.
Banca Transilvania şi Banca Carpatica sunt instituţii de credit private cu capital majoritar autohton, ambele având calitatea de dealer primar la licitaţiile de titluri de stat. BT avea la sfârşitul trimestrului al treilea depozite de 16,3 miliarde de lei, în creştere cu 5,2% faţă de nivelul de la jumătatea anului, în timp ce Carpatica avea în depozite 2,14 miliarde de lei, în urcare cu 1,7%. Dacă Banca Transilvania s-ar putea baza la nevoie pe sprijinul BERD, care deţine 15% din acţiuni, Carpatica încă aşteaptă încheierea unui acord cu un investitor străin care să-i asigure finanţare, iar în general ambele îşi pot optimiza necesarul de lichiditate prin operaţiuni cu banca centrală.
Tot luni, BNR a organizat o licitaţie repo devenită deja obişnuită la începutul fiecărei săptămâni şi prin care cinci bănci au împrumutat aproape 2,4 mld. lei pe 7 zile la dobânda de politică monetară de 6% pe an. De şapte săptămâni BNR face injecţii de lichiditate regulate prin operaţiuni repo (lichidităţi contra titluri de stat), vârful fiind atins pe 21 noiembrie, când 10 bănci au luat 6,24 miliarde de lei. Plasarea cu succes a titlurilor pe şapte luni emise luni de Ministerul Finanţelor a fost o mare surpriză pentru majoritatea analiştilor după ce la licitaţiile precedente statul împrumutase sume mai mici decât cele programate în contextul presiunii de creştere a dobânzilor.
Analiştii Erste Group au ţinut să remarce că "licitaţia de titluri pe şapte luni a mers bine", notând cererea totală din partea investitorilor de circa 2,5 mld. lei.
Numai că Ministerul Finanţelor a acceptat oferte doar de la cele trei bănci româneşti amintite, singurele care s-au mulţumit cu randamentul de 6,6%.
Întâmplător, randamentul mediu la care s-au adjudecat titlurile a fost identic cu randamentul maxim. Băncile respective au subscris 1,039 mld. lei în cont propriu, iar în contul clienţilor numai 30 mil. lei. Datele licitaţiei, cu cerere totală de 2,45 mld. lei la o valoare programată a emisiunii de 1 mld. lei, arată că Finanţele ar fi avut oricum de unde să strângă bani, însă nivelul dobânzii la care împrumută bani a devenit un element crucial în economia cheltuielilor bugetare, iar toate eforturile sunt concentrate pe controlul dobânzilor.
Teoretic, Finanţele ar fi putut ridica bani şi din SUA la recenta tentativă de plasare de obligaţiuni dacă ar fi acceptat dobânzi care se duceau şi la 7% în dolari pentru scadenţa de 10 ani.
Revenind la scadenţe scurte sau atipice - de 7 sau 11 luni Ministerul Finanţelor a reuşit în ultimele luni să ţină piept presiunii dobânzilor de pe piaţa locală plătind 7,5 - 7,7% pe an la certificatele de trezorerie, în timp ce la obligaţiunile pe trei ani randamentul se duce spre 7,5%.
Datoria guvernamentală este prognozată să ajungă la aproape 183 mld. lei la sfârşitul acestui an, reprezentând 33,4% din PIB, faţă de 31% din PIB la sfârşitul lui 2010, respectiv 23,8% la sfârşitul lui 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
