Bănci și Asigurări

Cardurile sunt un motor de creştere pentru sistemul bancar deoarece generează piaţa de retail

Cardurile sunt un motor de creştere pentru sistemul...

Autor: Anelis Baciu

27.11.2015, 00:06 755

Profitabilitatea cardurilor pentru băncile locale a fost pusă în discuţii în contextul în care comisionul de interschimb va fi limitat începând din decembrie la 0,2% în cazul cardurilor de debit şi la 0,3% la cele de credit, faţă de circa 1% în prezent.

„Cardurile au fost profitabile tot timpul pentru că au creat segmentul de retail şi au stimulat dezvoltarea creditării pentru consum. Cardul este un motor de creştere, iar băncile ar trebui să investească în această zonă“, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv pe segmentul de retail şi private banking al BCR. Ea spune însă că băncile nu pot susţine singure investiţiile, iar companiile mari cu putere de investiţie şi expertiză ar trebui să creeze o platformă integrată pentru comercianţi.

Această idee este suţinută şi de Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, care spune că pentru promovarea plăţilor electronice şi transparentizarea economiei este nevoie şi de implicarea statului şi a comercianţilor, pe lângă cea a băncilor şi procesatorilor de plăţi.

„Urmează cel mai important moment de referinţă pentru industria noastră. Reglementările care vor intra în vigoare de luna viitoare vor afecta nivelul veniturilor. Totuşi, avem oportunitatea de a face o schimbare în relaţia cu clienţii, respectiv de a ne focusa pe valoare. Dacă ne vom concentra pe costuri vom pierde. E nevoie de implicarea tuturor actorilor din piaţă, inclusiv a statului“, a afirmat Cătălin Creţu.

Pe lângă bănci, şi procesatorii de plăţi sunt afectaţi de reducerea comisionului de interschimb, ei fiind beneficiari direcţi ai comisionului interbancar reţinut de băncile emitente ale cardurilor.

Gabriela Nistor, director adjunct în cadrul Băncii Transilvania, susţine că băncile şi-au făcut calculele şi au identificat soluţii pentru compensarea veniturilor pe care le vor pierde ca urmare a limitării comisioanelor de interschimb.

„Comisionul era un generator de venituri, dar cred că fiecare bancă şi-a făcut calculele. De obicei, într-o astfel de situaţie băncile încearcă să găsească soluţii pentru compensarea pierderilor, precum ţintirea unor nişe de clienţi“, a declarat Gabriela Nistor. Scăderea veniturilor ar putea fi compensată de creşterea volumului vânză­rilor comercianţilor.

„Cred că vom vedea salturi importante ale vânzărilor. Nu neapărat anul viitor, dar poate în următorii doi-trei ani“.

Revenind la discuţia privind importanţa cardurilor, Cătălin Creţu a subliniat că un rol important al acestora este reprezentat de sanitarizarea şi transparentizarea economiei, prin scoaterea la lumină a economiei subterane.

„Economia subterană reprezintă principala barieră pentru realizarea unei consolidări fiscale sustenabile şi este susţinută de plăţile în numerar, plăţi care sunt total netransparente. În pieţele mature cu un grad ridicat de dezvoltare a plăţilor electronice economia subterană este undeva la 8-10%. În România, economia subterană reprezintă 28% din PIB, adică 30 de miliarde de euro. Dacă o treime din veniturile bugetare ar fi colectate prin intermediul plăţilor electronice, statul ar face economii de 23 de milioane de lei, în timp ce veniturile s-ar situa la 750 milioane de lei“, a explicat şeful Visa.

Pe piaţa locală sunt circa 11 milioane de carduri active prin intermediul cărora s-au efectuat plăţi atât la comercianţii din mediul online, cât şi la POS-uri, în valoare de 28 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, potrivit statisticilor BNR.

 

Autorităţile au discutat cu procesatorii de plăţi soluţii pentru reducerea economiei subterane

Cătălin Creţu,

director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe:

Economia subterană reprezintă principala barieră pentru realizarea unei consolidări fiscale sustenabile şi este susţinută de plăţile în numerar, plăţi care sunt total netransparente. În pieţele mature cu un grad ridicat de dezvoltare a plăţilor electronice economia subterană este undeva la 8-10%. În România, economia subterană reprezintă 28% din PIB, adică

30 de miliarde de euro. Dacă o treime din veniturile bugetare ar fi colectate prin intermediul plăţilor electronice, statul ar face economii de 23 de milioane de lei, în timp ce veniturile s-ar situa la 750 milioane de lei.

 

Marius Raul Bostan,

ministrul pentru societatea informaţională:

Bugetul alocat Ministerului pentru Societatea Informaţională este de aproximativ 15 milioane de lei. Se pot face însă multe lucruri şi cu bani puţini, dar inteligenţă multă. Dezvoltarea platformei de plată a taxelor ghiseul.ro va fi una dintre priorităţile ministerului în următoarea perioadă. Sumele vărsate la buget în ultimii cinci ani prin intermediului ghişeul.ro se ridică la circa 48 de milioane de lei. Este o sumă foarte mică. O să încercăm să extindem platforma, să o integrăm cu cea a Ministerului de Finanţe. Circa 172 de primării, din cele peste 3.000, acceptă în prezent plata taxelor locale prin serviciul ghişeul.ro.

 

 

Valentin Mavrodin,

director general în cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Contabilitate Publică:

Platforma ghişeul.ro prin care se plătesc taxele locale va fi integrată cu proiectul de dezvoltare a infrastructurii Trezoreriei, finanţat prin fonduri europene. Proiectul va avea trei piloni principali: centralizarea bazelor de date, internet banking pentru instituţiile publice şi companiile cu care acestea lucrează şi plăţile cu cardul. Ministerul va începe în ianuarie implementarea proiectului de plăţi cu cardul şi intenţionează să o finalizeze până la finalul anului viitor.

 
 
 

Tehnologia IoT îşi va pune amprenta şi asupra plăţilor electronice

Soluţiile bazate pe tehnologia Internet of Things (IoT), care permit conectarea diferitelor echipamente la internet pentru transmiterea de date, vor schimba şi industria plăţilor electronice, aceasta a fost una dintre ideile dezbătute în cadrul conferinţei organizate ieri de Visa împreună cu ZF.

„Tehnologia IoT va permite obiectelor pe care le deţinem să cumpere şi să vândă doar pe baza unei autorizaţii. Maşina îşi va plăti singură benzina, de exemplu“, a declarat Oded Salomy, manager general al Visa Europe Collab. El spune că noile tehnologii vor transforma toate industriile, iar băncile vor fi nevoite şi ele să se digitalizeze pentru a rămâne relevante.

Jon White, director de strategie al Visa Europe, a afirmat că unele bănci sunt din ce în ce mai inovatoare şi folosesc tehnologiile moderne pentru a crea noi tipuri de interacţiuni cu clienţii.

„Tehnologiile noi permit crearea de noi modele de interacţiune cu clienţi. Băncile au început să inoveze. Sunt bănci care au introdus instrumente de control al costurilor, de exemplu“, a adăugat White.

Pe de altă parte, Horia Grozea, director în cadrul Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori locali de plăţi online cu cardul, spune că băncile ar trebui să ia în calcul faptul că în prezent clienţii folosesc mai multe tehnologii atunci când vine vorba de efectuarea unei plăţi.

„Clientul nu va folosi doar cardul pentru a face o plată, ci va folosi orice canal pe care îl va avea la îndemână. Telefonul mobil este un astfel de mijloc“, a precizat Grozea.

Când vine vorba de efectuarea unei plăţi în mediul digital, cel mai important lucru este crearea unei experienţe cât mai prietenoase pentru client şi nu tehnologia utilizată, consideră Radu Ştefan, director ICT retail banking al ING.

„Digitalul ajută foarte mult la crearea unei experienţe bune pentru clienţi şi când vine vorba de plăţi. Noi vom investi mult în această direcţie.“

De la stânga la dreapta: Oded Salomy, manager general Visa Europe Collab, Jon White, director de strategie Visa Europe, Horia Grozea, director Netopia, şi Radu Ştefan, director ICT ING Bank

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24