♦ Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de 3,5% din PIB în 2019 ♦ În 2020, fără măsuri de corecţie, deficitul bugetar în România ar urma să ajungă la 4,7% din PIB.
Comisia Europeană recomandă României măsuri de corecţie pentru a aduce deficitul bugetar în limita asumată de 3% din PIB în 2020. Previziunile Comisiei Europene din iunie 2019 au fost că, pentru anul 2019, deficitul bugetar în România va ajunge în jurul valorii de 3% din PIB, iar în 2020 va urca până la 4,7% din PIB.
„Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu“, se arată în pachetul fiscal de toamnă al Comisiei Europene.
Pachetul de toamnă, din care face parte şi pachetul fiscal, este publicat de Comisia Europeană în luna noiembrie a fiecărui an şi stabileşte priorităţile economice din anul următor.
Datele de la Finanţe arată o deteriorare a deficitului bugetar. Astfel, la 10 luni deficitul a ajuns la peste 2,8% din PIB, care era programarea pentru întreg anul 2019. Analiştii economici spun că este nevoie de măsuri fiscale pentru evitarea unui derapaj violent, în vreme ce noul ministru al finanţelor, Florin Cîţu, spune că, fără intervenţii, deficitul bugetar în 2019 ar putea urca la peste 4% din PIB.
Spaţiul de manevră pe care îl au Finanţele este limitat în acest moment. Pe de-o parte, având în vedere că România se află într-o perioadă electorală, guvernanţii nu pot ajusta foarte mult cheltuielile rigide (salarii, pensii) fără să piardă din punct de vedere electoral. Pe de altă parte, mediul de afaceri din România cere noului guvern implementarea unor măsuri agreate de mai mult timp, dar care au rămas blocate în procesul legislativ. Printre aceste măsuri se numără eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time, dar şi consolidarea fiscală a grupurilor de companii (impozitul pe profit să fie plătit la nivel de grup şi nu la nivel de companie). Ambele măsuri reprezintă un impact în buget.
