• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Bănci și Asigurări

Comisia Europeană avertizează din nou guvernul: Ţinta de deficit bugetar este în pericol de a nu fi atinsă, iar politicile fiscale impredictibile periclitează dezvoltarea economică a României

Comisia Europeană avertizează din nou guvernul: Ţinta de deficit bugetar este în pericol de a nu fi atinsă, iar politicile fiscale impredictibile periclitează dezvoltarea economică a României

Autor: Răzvan Botea

6 iun 2019 169

„Stabilitatea economică a României este pusă în pericol de măsuri fiscale precum OUG 114, care a bulversat aproape integral mediul de afaceri.“

Comisia Europeană scrie, într-un raport publicat miercuri, că România este în pericol de a nu se încadra în ţinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB, iar politicile fiscale precum OUG 114 periclitează dezvoltarea economică a ţării. Astfel, în perioada 2019-2020, România trebuie să întreprindă acţiuni astfel încât să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar şi să consolideze respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor.

Previziunile Comisiei Europene sunt că România nu se va încadra nici în ţinta de deficit bugetar total de 3% din PIB. Comisia mai apreciază faptul că, la construcţia bugetului adoptat de guvern în februare 2019, nu s-a ţinut cont de mai multe reguli fiscal-bugetare, printre care şi regula privind deficitul structural, un indicator care reflectă mai bine politicile fiscal-bugetare.

„La planificarea bugetului său, România nu ţine seama în mod constant de prevederile înscrise în cadrul său fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel naţional impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergenţa către acest obiectiv, şi anume un deficit structural care să nu depăşească 1% din PIB. În 2016, România s-a abătut de la obiectivul bugetar pe termen mediu şi se află, de atunci, pe o traiectorie divergentă.“

Documentul mai arată faptul că stabilitatea economică a României este pusă în pericol de măsuri fiscale precum OUG 114, ordonanţa de urgenţă adoptată de guvern la finalul lui 2018 şi care a bulversat aproape integral mediul de afaceri din România.

„După mai mulţi ani de eforturi susţinute de consolidare a sectorului financiar, stabilitatea financiară a fost din nou afectată în 2018 de un set de iniţiative legislative ale Guvernului şi Parlamentului. Taxa pe activele bancare adoptată de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul lunii decembrie 2018, fără realizarea unei evaluări a impactului sau a unei consultări cu părţile interesate, a generat îngrijorări serioase legate de impactul său negativ asupra situaţiei prudenţiale a băncilor, asupra aplicării politicii monetare şi, în ultima instanţă, asupra investiţiilor şi creşterii economice.“

Comisia Europeană a publicat miercuri un document prin care îşi exprimă îngrijorările şi recomandările legate de evoluţia economică a României, dar abordează şi probleme precum educaţia, sănătatea sau infrastructura. Autoritatea europeană a prezentat miercuri recomandările specifice fiecărui stat membru pentru 2019, în care defineşte orientările de politică economică adresate tuturor ţărilor membre UE pentru următoarele 12-18 luni.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre, printre care şi România, în timp ce trei dintre aceste ţări se confruntau cu dezechilibre excesive - Cipru, Grecia şi Italia.

Problemele cele mai mari ale României şi care frânează dezvoltarea eocnomică şi recuperarea decalajelor faţă de ţările vestice se referă la educaţie, sănătate, infrastructură. Instituţia europeană mai recomandă României să protejeze stabilitatea financiară şi soliditatea sectorului bancar, precum şi să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

Comisia mai avertizează în privinţa sistemului şi infrastructurii de educaţie a României. Cheltuielile cu educaţia în România rămân în continuare printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar aceste aspecte se oglindesc în deficienţe de dobândire de competenţe de bază şi cometenţe digitale.

„Se înregistrează întârzieri în modernizarea reţelei de şcoli şi în optimizarea lor astfel încât să se ţină cont de tendinţele demografice, 10 % din şcoli fiind supraaglomerate, în timp ce 58 % dispun de capacităţi excedentare. Se constată probleme considerabile în ceea ce priveşte dobândirea de competenţe de bază şi competenţe digitale de către populaţie. Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrată pe elevi nu este dezvoltată suficient. Disparităţile dintre mediul rural şi cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învăţământ de calitate şi favorabil incluziunii.“

În document este abordatăşi problema lispei de forţă de muncă din România, exprimând faptul că politicile publice în ceea ce priveşte acest subiect oferă perspective limitate, fiind mai degrabă axate pe stimulente financiare.

„Întârzierea reformei planificate a serviciului public de ocupare a forţei de muncă rămâne un obstacol important în calea modernizării serviciilor furnizate angajatorilor şi şomerilor. Disponibilitatea serviciilor de perfecţionare şi a serviciilor integrate este, de asemenea, deficitară. Competenţele nu evoluează în concordanţă cu nevoile sectoarelor economice în creştere, 81 % dintre angajatori confruntându-se cu dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante.“

Comisia mai avertizează în privinţa creşterilor salariele recente, în special din sectorul public: „După ani de creştere salarială moderată, România prezintă una dintre cele mai rapide creşteri ale salariilor din UE. Acest lucru este determinat de politicile guvernamentale de creştere a salariilor din sectorul public şi a salariului minim, de rata şomajului care a scăzut la un nivel record şi de deficitele structurale de forţă de muncă. Salariul minim este în continuare stabilit în mod nesistematic, fără a se baza pe un mecanism obiectiv. Creşterile consecutive de-a lungul anilor au dus la situaţia în care o treime din angajaţi câştigau salariul minim în 2017, cu aproape patru ori mai mulţi decât în 2011.“

Alte zone cu deficienţe mari ale României sunt sănătatea şi infrastructura de transport. În privinţa sistemului de sănătate, Comisia apreciază că nu este finanţat suficient, iar plecarea în străinătate a medicilor şi a asistentelor a rezultat într-un deficit acut de forţă de muncă în această zonă.

Pe partea de infrastructură, autorităţile europene spun că acest sector nu ţine ritmul cu dezvoltarea economică.

„Reţeaua rutieră este una dintre cele mai puţin dezvoltate din UE, iar reforma sectorului feroviar a rămas în urmă. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier au crescut puternic în ultimii cinci ani. În plus, nivelul foarte scăzut al investiţiilor în lucrări de întreţinere a redus viteza de circulaţie a trenurilor şi a afectat timpul de livrare a mărfurilor prin intermediul transportului feroviar. Transportul urban este afectat de subfinanţarea cronică, de organizarea necorespunzătoare a sectorului şi de slaba capacitate administrativă a furnizorilor locali.“

 
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067