„Pieţele financiare locale s-au aflat sub presiune în ultimele şedinţe pe fondul creşterii aversiunii la risc a investitorilor străini. Decizia băncii centrale a Turciei reprezintă un semnal clar că aceasta doreşte să asigure stabilitatea cursului de schimb şi va reduce riscul de contagiune financiară. În acest context, anticipăm o temperare a presiunilor de depreciere asupra leului”, consideră Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank.
Leul a pierdut 1,2% din valoare în faţa euro de la începutul acestui an pe fondul creşterii aversiunii la risc a investitorilor străini vizavi de pieţele emergente, cursul revenind după mai multe luni pe palierul de 4,5 lei/euro. Lira turcească fusese una dintre cele mai afectate monede, ajungând la un minim record, inclusiv pe fondul unei crizei politice interne.
Analiştii spun că situaţia locală este vizibil diferită de cea a Turciei, unde printre problemele mari se numără dezechilibrele macroeconomice şi criza politică, şi că nu există riscul ca BNR să oprească ciclul de relaxare monetară început în vara anului trecut, ci cel mult să decelereze ritmul.
„Valul recent de aversiune la risc care a lovit unele pieţe emergente ar putea limita amploarea relaxării monetare a BNR. Astfel, am putea asista la o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, la 3,5%, dar şansele să vedem în aceeaşi şedinţă şi diminuări ale rezervelor minime obligatorii la lei şi valută sunt destul de mici“, afirmă Eugen Sinca, analist-şef al BCR.
BNR a redus cu 1,5 puncte procentuale dobânda-cheie la lei, până la un minim de 3,75% pe an, într-un interval de şase luni. Banca centrală a decis la începutul lunii ianuarie să elibereze mai multe lichiditate în piaţă prin reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi valută ale băncilor.
Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc săptămâna viitoare, pe 4 februarie. Analiştii anticipează încă o reducere de un sfert de punct procentual a dobânzii-cheie în şedinţa de marţi, dar cu anumite nuanţe.
„Cred că numeroasele intervenţii pe care BNR a trebuit să le opereze în ianuarie o vor determina să reducă dobânda-cheie, dar să menţină rata facilităţii de depozit neschimbată pentru a limita scăderea ratelor de dobândă din piaţa interbancară“, comentează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
El spune că efectele deciziei din Turcia au fost modice pentru piaţa locală. Leul a câştigat ieri doi bani la cursul oficial al BNR, până la 4,5188 lei/euro. Dobânzile interbancare au continuat ritmul uşor de scădere, iar indicatorul Robor la 3 luni (utilizat ca referinţă în contractele de credit de retail) a ajuns la 1,94% pe an. Dobânda Robor a scăzut cu o jumătate de punct procentual luna aceasta şi este la o treime din nivelul consemnat în urmă cu un an.
Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS, spune că nu doar sentimentul investitorilor străini influenţează cursul de schimb, în ultimele zile leul fiind susţinut de ordine de vânzare de valută plasate de jucători locali. „Consider că decizia băncii centrale a Turciei nu va împiedica BNR să continue reducerea dobânzii de politică monetară. Noi estimăm reducerea dobânzii cu un sfert de punct procentual“, mai spune Cozmâncă.
Eugen Sinca se aşteaptă ca în perioada următoare leul să treacă prin perioade scurte de depreciere şi apreciere pe fondul reducerii investiţiilor de portofoliu. Străinii ajunseseră anul trecut să deţină o cincime din titlurile de stat în lei pe fondul unei perioade de optimism faţă de pieţele emergente. Dacă aceştia îşi reduc investiţiile, va creşte cererea de valută şi implicit va creşte presiunea de depreciere a leului.
Randamentele titlurilor de stat, care se situează în prezent la 5% pe an pentru titlurile cu scadenţa peste cinci ani, ar putea creşte în acest context cu circa o jumătate de punct procentual.
Creşterea aversiunii la risc a investitorilor străini vine în contextul în care este anticipată o reducere a injecţiilor de lichiditate ale băncii centrale americane, care au ţinut până acum la un nivel redus randamentele bondurilor în dolari, forţând investitorii să caute alternative pe pieţele emergente.
„Sentimentul investitorilor faţă de monedele emergente este negativ influenţat de politica băncii centrale americane de reducere a programului de cumpărare de active”, spune Florentina Cozmâncă. Ea observă, de asemenea, că decizia băncii centrale a Turciei nu a fost îndeajuns pentru a convinge investitorii să-şi revizuiască atitudinea vizavi de pieţele emergente. Presiunile de depreciere a cursului s-au manifestat la începutul acestui an inclusiv în contextul în care BNR a continuat relaxarea politicii monetare şi a lăsat mai multă lichiditate pe piaţă.
Guvernatorul Mugur Isărescu chiar a sugerat la începutul lunii ianuarie că BNR va lăsa leul să se deprecieze mai mult pentru a putea continua politica de ieftinire a leilor şi implicit a creditării în moneda naţională.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
